(republicat şi actualizat cu modificările suferite
până în luna mai 2009)
EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT ÎN: Monitorul
Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948
CARTEA I
Competenta
instantelor judecatoresti
TITLUL I
Competenta
dupa materie
ART. 1
Judecatoriile judeca:
1. in prima
instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in
competenta altor instante;
2.
plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile
prevazute de lege.
3. in orice
alte materii date prin lege in competenta lor.
ART. 2
Tribunalul
judeca:
1. in prima
instanta:
a) procesele
si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1
miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect
este neevaluabil in bani;
b) procesele
si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde
lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia
succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia
fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz,
posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea
legilor in materia fondului funciar;
c)
conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor
instante;
d) procesele
si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in
competenta curtilor de apel;
e) procesele
si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele
si cererile in materie de expropriere;
g) cererile
pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile
pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in
procesele penale;
i) cererile
pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a
hotararilor date in tari straine;
2. ca
instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorii in prima instanta;
3. ca
instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
4. in orice
alte materii date prin lege in competenta lor.
ART. 3
Curtile de
apel judeca:
1. in prima
instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind
actele autoritatilor si institutiilor centrale;
2. ca
instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunale in prima instanta;
3. ca
instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice
alte cazuri expres prevazute de lege;
4. in orice
alte materii date prin lege in competenta lor.
ART. 4
Inalta Curte
de Casatie si Justitie judeca:
1.
recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor
hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2. recursurile in interesul legii;
3. abrogat de
Ordonanta De Urgenta nr. 58 din 25 iunie 2003;
4. in orice
alte materii date prin lege in competenta sa.
ART. 4^1
Competenta
ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de
cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul
in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.
TITLUL II
Competenta
teritoriala
ART. 5
Cererea se
face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in
strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta
resedintei sale din
ART. 6
Cand
paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire
profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau
industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau
indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care
urmeaza sa se execute in acel loc.
ART. 7
(1) Cererea
impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului
ei principal.
(2) Cererea
se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru
obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte
incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
(3) Cererea
impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la
instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i
s-a incredintat presedentia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in
lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre
asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea
unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.
ART. 8
(1) Cererile
indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor
autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala
tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
(2) Cand mai
multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva
competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se
introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in
Capitala, la judecatoria sectorului 4.
ART. 9
Cererea
indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta
pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati
accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre
debitorii principali.
ART. 10
In afara de
instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:
1. in
cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui
contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in
parte, a obligatiunii;
2. in
cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile
in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla
imobilulul;
3. in
cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului
de plata;
4. in
cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a
luat nastere sau aceea a locului platii;
5. in
cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare
sau de sosire;
6. in cererile
impotriva unei femei casatorite, care are resedinta obisnuita deosebita de
aceea a sotului, instanta resedintei femeii;
7. in
cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de intretinere,
instanta domiciliului reclamantului;
8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt
ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savirsit acel fapt.
ART. 11
(1) In
materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la
instanta in circumscriptia careia se afla:
1.
domiciliul asiguratului;
2. bunurile
asigurate;
3. locul
unde s-a produs accidentul.
(2) Alegerea
competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea
dreptului la despagubire.
(3)
Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si
fluviale.
ART. 12
Reclamantul
are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
ART. 13
(1) Cererile
privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia
careia se afla nemiscatoarele.
(2) Cand
imobilulul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va
face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in
vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele
in circumscriptiile carora se afla imobilulul.
ART. 14
In materie
de mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al
defunctului:
1. cererile
privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile
privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile
legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia din mostenitori
sau impotriva executorului testamentar.
ART. 15
Cererile in
materie de societate, pina la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta
instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
ART. 16
Cererile in
materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva
a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al
debitorului.
TITLUL III
Dispozitii
speciale
ART. 17
Cererile accesorii
si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea
principala.
ART. 18
In cererile
pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta
instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect
executarea prestatiunii.
ART. 18^1
Instanta
investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea
obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii,
intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
ART. 19
Partile pot conveni,
prin inscris sau prin declaratie verbala in faza instantei, ca pricinile
privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care,
potrivit legii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art.
13, 14, 15 si 16.
TITLUL IV
Conflictele
de competenta
ART. 20
Exista
conflict de competenta:
1. cand doua
sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi
pricina;
2. cand doua
sau mai multe instante, prin hotariri irevocabile s-au declarat necompetente de
a judeca aceeasi pricina.
ART. 21
Instanta,
inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu alta
procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra
conflictului.
ART. 22
(1)
Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se
judeca de acel tribunal.
(2) Daca
cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut
intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este
Curtea de Apel respectiva.
(3) Daca
cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti
de Apel, precum si conflictul intre doua Curti de Apel, se judeca de Inalta
Curte de Casatie si Justitie.
(4) Exista
conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste
intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In
acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca
ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind
aplicabile.
(5) Instanta
competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea
partilor. Hotararea este supusa recursului in termen de 5 zile de la
comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte de Casatie si
Justitie, care este irevocabila.
ART. 22^1
Abrogat.de Legea
nr. 104 din 22 septembrie 1992.
ART. 23
Cand, din
pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un
timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la
cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece
pricina.
TITLUL V
Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor
ART. 24
(1)
Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la
judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare
dupa casare.
(2) De
asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau
arbitru in aceeasi pricina.
ART. 25
Judecatorul
care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa
instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
ART. 26
Abtinerea se
propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31 si
32.
ART. 27
Judecatorul
poate fi recuzat:
1. cand el,
sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea
pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv,
cu vreuna din parti;
2. cand el
este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al
patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este
casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
3. cand
sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al
patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au
ramas copii;
4. daca el,
sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde
una din parti este judecator;
5. daca
intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5
ani inaintea recuzarii;
6. daca este
tutore sau curator al uneia din parti;
7. daca si-a
spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8. daca a
primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de
indatoriri;
9. daca este
vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pina la al patrulea grad
inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pina la gradul al treilea
inclusiv.
ART. 28
(1) Nu se
pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor,
curator, consiliu judiciar sau director al unei institutii publice sau
societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea
pricinii.
(2) Nu se
pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.
(2^1)
Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta
care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile.
(3) Pentru
aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva
aceluiasi judecator.
ART. 29
(1)
Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator
in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
(2) Cand
motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa
propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
(3)
Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.
ART. 30
(1)
Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea
careia nu poate sa intre cel recuzat.
(2) In cazul
cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea
de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara.
(3) Abrogat.
(4) Cererile
de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se solutioneaza de instanta in fata
careia au fost formulate.
ART. 31
(1) Instanta
decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si
ascultand pe judecatorul recuzat.
(2) Nu se
admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de
recuzare.
(3) In
cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.
ART. 32
(1)
Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
(2) Daca
recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.
(3)
Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele
indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.
ART. 33
(1) Instanta
superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de
art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad,
in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.
(2) Daca
cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.
ART. 34
(1)
Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin
care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
(2)
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu
fondul.
(3) Cand
instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa,
reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
ART. 35
Abrogat.de Ordonanta
de urgenta nr. 138/2000.
ART. 36
Dispozitiile
prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor,
magistratilor asistenti si grefierilor.
TITLUL VI
Stramutarea
pricinilor
ART. 37
(1) Cand una
dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv
printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate
sa ceara stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.
(2) Stramutarea
pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta
publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca
nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii,
calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranta
publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la
instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.
ART. 38
(1)
Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de
inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau pe
siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
(2)
Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre procurorul de
la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ART. 39
(1) Cererea
de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la
instanta imediat superioara.
(2) Cererea
de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta
publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ART. 40
(1) Cererea
de stramutare se judeca in camera de consiliu.
(2)
Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara
citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta
masura instantei respective.
(3) In caz
de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi
grad.
(4)
Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei
cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de
stramutare urmeaza sa fie pastrate.
(5) Aceasta
instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In
cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp
la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si
hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii
de stramutare.
(6) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 40^1
Abrogat de
Decretul nr. 471 din 30 septembrie 1957.
CARTEA a II
- a
Procedura
contencioasa
TITLUL I
Partile
CAP. 1
Folosinta si
exercitiul drepturilor procedurale
ART. 41
(1) Orice
persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
(2)
Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in
judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
ART. 42
Persoanele
care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt
reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele
care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
ART. 43
(1) Lipsa
capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice
stare a pricinii.
(2) Actele
de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale
sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea
insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
ART. 44
(1) In caz
de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a
drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii
interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pina la
numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea
numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si
cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu
are reprezentant legal.
(2)
Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate
de exercitiu restrinsa.
(3) Numirea
acestor curatori se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii
de chemare in judecata.
ART. 45
(1) Ministerul
Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea
drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de
lege.
(2) In cazul
in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera
actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile
prevazute in art. 246, 247 si in art. 271-273, iar, in cazul in care procurorul
si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
(3)
Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a
acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a
drepturilor si libertatilor cetatenilor.
(4) In cazurile
anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziile de catre procuror
sunt obligatorii.
(5)
Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva
oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea
in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel
alineat.
ART. 45^1
Actele
procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si art. 271-273 sau de
alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor
prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta
apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.
ART. 46
Abrogat.de
Decretul nr. 38 din 16 februarie 1959.
CAP. 2
Persoanele
care sunt impreuna reclamante sau parate
ART. 47
Mai multe
persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un
drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au
aceeasi cauza.
ART. 48
(1) Actele
de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu
pot folosi nici pagubi celorlalti.
(2) Cu toate
acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a
legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor,
actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate
numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si
celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de
ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau
paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in
termen vor continua totusi sa fie citati.
CAP. 3
Alte
persoane care pot lua parte la judecata
Sectiunea I
Interventia
ART. 49
(1) Oricine
are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.
(2)
Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al
sau.
(3) Ea este
in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.
ART. 50
(1) Cererea
de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru
cererea de chemare in judecata.
(2) Ea se
poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
(3) Cu invoirea
partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.
ART. 51
Cererea de
interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei
de recurs.
ART. 52
(1) Dupa
ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra
incuviintarii in principiu a interventiei.
(2)
Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.
(3) Dupa
incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in
cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care
aceasta va trebui depusa.
ART. 53
Cel care
intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii
interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel
care intervine.
ART. 54
In
interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face
orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul
careia intervine.
ART. 55
Interventia
se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi
intarziata prin interventia in interes propriu instanta poate hotari
despartirea ei spre a fi judecata deosebit.
ART. 56
Apelul sau
recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste
neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau
recurs.
Sectiunea a
II - a
Chemarea in
judecata a altor persoane
ART. 57
(1) Oricare
din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda
aceleasi drepturi ca si reclamantul.
(2) Cererea
facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este
obligatorie, cererea se va depune cel mai tirziu la prima zi de infatisare.
(3) Cererea
facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor
inaintea primei instante.
(4) Cererea
va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice.
La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea
de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
ART. 58
Cel chemat
in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar
hotararea ii va fi opozabila.
ART. 59
(1) In cazul
prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca
recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va
stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma
datorata.
(2) In acest
caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.
Sectiunea a
III - a
Chemarea in
garantie
ART. 60
(1) Partea
poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se
indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in
despagubiri.
(2) In
aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in
garantie o alta persoana.
ART. 61
(1) Cererea
va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.
Cererea facuta de parat se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
(2) Cererea
de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pina la inchiderea
dezbaterilor, inaintea primei instante.
ART. 62
Instanta va
dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca
intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa
fie depusa de cel chemat in garantie.
ART. 63
(1) Cererea
de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.
(2) Cand
judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie,
instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.
Sectiunea a
IV - a
Aratarea
titularului dreptului
ART. 64
Paratul care
detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra
unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita
dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept
real asupra lucrului.
ART. 65
(1) Cererea
privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o
data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tirziu la
prima zi de infatisare.
(2) Cererea
va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe
cerere si inscrisurile de la dosar.
ART. 66
(1) Daca cel
aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el
va lua locul paratului care va fi scos din judecata.
(2) Cand cel
chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica
dispozitiile art. 58.
CAP. 4
Reprezentarea partilor in judecata
ART. 67
(1) Partile
pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
(2)
Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant,
numai daca acest drept i-a fost dat anume.
(3) Daca cel
care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in
ART. 68
(1) Procura
pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata trebuie facuta prin inscris
sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat semnatura
va fi certificata potrivit legii avocatilor.
(2) Dreptul
de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta
si trecuta in incheierea de sedinta.
(3) Mandatul
este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o
aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrins numai la anumite acte
sau pentru anumita instanta.
(4) Daca
mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate
pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care,
potrivit legii, reprezinta partea.
(5)
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept
cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pina la al patrulea
grad inclusiv.
(6) De
asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii, cand partea
este reprezentata prin sot sau ruda pina la al patrulea grad inclusiv.
ART. 69
(1)
Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si
propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri
speciale.
(2) Avocatul
care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face
orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde
prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de
atac impotriva hotaririi date; in acest caz insa, toate actele de procedura se
vor indeplini numai fata de partea insasi.
ART. 70
Cand dreptul
de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca,
asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.
ART. 71
Mandatul nu
inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit
incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau
de catre reprezentantul legal al incapabilului.
ART. 72
(1)
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat
de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
(2)
Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel
care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul
de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.
ART. 73
Abrogat de Ordonanta
de urgenta nr. 138/2000
CAP. 5
Asistenta
judiciara
ART. 74 - 83
Abrogate de Ordonanţa
De Urgenţă nr. 51 din 21 aprilie 2008,.
TITLUL II
Dispozitii
generale de procedura
CAP. 1
Cererile
ART. 82
(1) Orice
cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa
cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor ori,
dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si
semnatura.
(2) In cazul
in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili
mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre
toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere.
(3) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(4) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 83
(1) Cand
cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in
copie legalizata.
(2)
Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
(3) Reprezentantul
legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii
sale.*)
(4) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 84
Cererea de
chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta
chiar daca poarta o denumire gresita.
CAP. 2
Citatiile si
comunicarea actelor de procedura
ART. 85
Judecatorul
nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor,
afara numai daca legea nu dispune altfel.
ART. 86
(1)
Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu,
prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia,
precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii
se afla cel caruia i se comunica actul.
(2) Instanta
solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta
instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si
sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.
(3) In cazul
in care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin
posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce
asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.
ART. 87
Vor fi citati:
1. statul,
judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana
capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei
respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
2.
persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul
principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei.
3.
asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor
de conducere, la sediul administratiei lor;
4. Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000
5. cei
supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin
administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar;
6.
incapabilii, prin reprezentantii lor legali. In caz de numire a unui curator
special, citarea se va face prin acest curator;
7.
personalul misiunilor diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, cetatenii
romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii
lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul
Afacerilor Externe.
Cetatenii
romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate
in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in
subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
8. in cazul
in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte
Daca
domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea
se face potrivit art. 95.
In toate
cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in
9. cei cu
domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
10.
mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special,
numit de instanta.
ART. 88
(1) Citatia
va cuprinde:
1. numarul
si data emiterii, precum si numarul dosarului;
2. aratarea
anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
3. aratarea
instantei si sediul ei;
4. numele,
domiciliul si calitatea celui citat:
5. numele si
domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
5^1. alte
mentiuni prevazute de lege;
6. parafa
sefului instantei, si semnatura grefierului.
(2)
Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
ART. 89
(1) Citatia,
sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea
termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt,
dupa aprecierea instantei.
(2)
Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice
vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a
inmanat citatia in termen.
ART. 90
(1)
Inmanarea citatiei si tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau
resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala,
industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul
acestor asezari.
(2)
Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
(3) Abrogat
de Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.
(4) Pentru
cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel
mai apropiat.
(5) Pentru
cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa
unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat
vasul.
(6) Pentru
detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
(7) Pentru
bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.
ART. 91
Inmanarea
citatiilor si a tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87
pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6
sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat ori notar public, se
poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei,
care isi va arata in clar numele si prenumele, precum si calitatea, iar apoi va
semna dovada.
ART. 92
(1)
Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de
primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura
acestuia.
(2) Daca cel
citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu
voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia
in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa
locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
(3) Daca cel
citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor
compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in
care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz unei persoane din
familie, sau in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dinsul, sau
care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri,
administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste;
persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul
certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele
urmate.
(4) Daca
persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta
de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mina lor; daca
cer aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa
citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are indicatia
apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de
asemenea proces-verbal despre toate acestea.
(5)
Inminarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei
persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pina la dovada
contrarie.
(6)
Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea
oricarui alt act de procedura.
ART. 92^1
Comunicarea
citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul
persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit
legii, pot sta in judecata, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea
sau daca se constata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.
ART. 93
In caz de
alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea
actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in
lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
ART. 94
Cand
comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat
cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune
actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta
imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.
ART. 95
(1) Cand
reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a
izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea
acestuia prin publicitate.
(2) Citarea
prin publicitate se face afisandu-se citatia la
(3)
Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar
mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru
judecata. In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de
judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.
(4) Daca
paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu
rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei
citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la
despagubiri, potrivit legii.
ART. 96
Partea
prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea
actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest
caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de
acte.
ART. 97
Nici un act
de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de
cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
ART. 98
Schimbarea domiciliului uneia din parti in
timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la
cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin
scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data
cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
ART. 99
Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 100
(1)
Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inminarea actului de procedura
trebuie sa cuprinda:
1. anul,
luna si ziua cand a fost incheiat;
2. numele
celui care l-a incheiat;
3.
functiunea acestuia;
4. numele,
prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea
numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut
comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in
hotel, si daca actul de procedura a fost inminat la locuinta sa, ori a fost
afisat pe
5. aratarea
instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar
pentru citatii si a termenului de infatisare;
6. aratarea
inscrisurilor comunicate;
7. numele si
calitatea celui caruia i s-a facut inminarea sau locul unde s-a facut afisarea;
8. semnatura
celui care a incheiat procesul-verbal.
(2) Daca cei
care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot
s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.
(3)
Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa
nulitatii.
(4)
Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele
constatate personal de cel care l-a incheiat.
CAP. 3
Termenele
ART. 101
(1)
Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a
inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
(2)
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
(3)
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamini se sfirsesc in ziua anului,
lunii sau saptaminii corespunzatoare zilei de plecare.
(4) Termenul
care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are
o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii. Termenul
care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este
suspendat, se va prelungi pina la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
ART. 102
(1)
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea
nu dispune altfel.
(2)
Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la
data cand a cerut-o.
ART. 103
(1)
Neexercitarea orcarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de
procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune
altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai
presus de vointa ei.
(2) In acest
din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la
incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele
impiedicarii.
ART. 104
Actele de
procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite
in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de
implinirea lui.
CAP. 4
Nulitatea
actelor de procedura
ART. 105
(1) Actele
de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
(2) Actele
indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se
vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu
se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume
de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
ART. 106
(1) Anularea
unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care
acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
(2)
Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu
privire la actele de procedura.
ART. 107
Presedintele
va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu
a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa
nulitatii.
ART. 108
(1)
Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice
stare a pricinii.
(2)
Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o
invoce.
(3)
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la
prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a
pune concluzii in fond.
(4) Nimeni
nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.
CAP. IV^1
Amenzi
judiciare si despagubiri
ART. 108^1
(1) Daca
legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol,
va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:
1. cu amenda
judiciara de la 500.000 la 7.000.000 lei:
a)
introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
b) formularea,
cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
c)
obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
d)
obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea,
a unor masuri de asigurare prin care paratul a fost pagubit;
e)
contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;
2. cu amenda
judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:
a)
neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie
cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;
b)
neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea,
ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de
catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;
c) refuzul
expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat, ori
refuzul de a da lamuririle cerute;
c^1)
nerespectarea de catre agentii fortei publice a obligatiei de acordare a
concursului la indeplinirea efectiva a executarii silite, potrivit art. 373^2
alin. 1;
d) neluarea
de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o
expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea
la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a
efectuarii expertizei in conditiile legii;
e)
neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de catre cel care il detine, la
termenul fixat in acest scop de instanta;
f) refuzul
sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica la cererea
instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si
evidentele ei;
g) cauzarea
amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu
indeplinirea actelor de procedura.
h)
impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a
atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in
conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai
instantei;
i) abrogata.
(2) Amenda
nu se va aplica persoanelor la care se refera pct. 2 al alin. (1), daca motive
temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.
ART. 108^2
(1)
Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a
masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii
sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000
lei.
(2)
Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea
normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de
executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000
lei.
(3) O data
cu aplicarea sanctiunii se va stabili in ce consta abaterea savarsita.
ART. 108^3
Cel care, cu
intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite,
prin una dintre faptele prevazute in art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea
partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa
caz, de catre presedintele instantei de executare,
ART. 108^4
Amenda si
despagubirea se stabilesc prin incheiere executorie, care se comunica celui
obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia.
ART. 108^5
(1)
Impotriva incheierii prevazute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau
despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa
se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.
(2) Cererea
se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura
sau de la data comunicarii incheierii.
(3) Cererea
se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de
catre instanta de judecata ori de presedintele instantei de executare care a
aplicat amenda sau despagubirea.
TITLUL III
Procedura
inaintea primei instante
CAP. 1
Procedura
inainte de judecata
Sectiunea I
Dispozitii
generale
ART. 109
(1) Oricine
pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere
inaintea instantei competente.
(2) In
cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face
numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de
acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de
chemare in judecata.
Art. 109^1
Abrogat de Legea
nr. 104/1992 pentru modificarea Codului penal, a Codului de procedura penala si
a altor legi precum si pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 si a Decretului nr. 218/1977.
ART. 110
(1) Cererea
pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi
facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
(2) Se poate
de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii
alimentare sau altei prestatiuni periodice.
(3)
Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea
termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate
ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului
o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea
termenului.
ART. 111
Partea care
are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei
unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea
dreptului.
Sectiunea a
II - a
Chemarea in
judecata
ART. 112
(1) Cererea de chemare in judecata va
cuprinde:
1. numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si
contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si
domiciliul ales in
2. numele si
calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii
prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;
3. obiectul
cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea
este cu putinta.
Pentru
identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar,
in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris
in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
4. aratarea
motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea
dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
(2) Cand
dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii citi
parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta;
copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
(3) Se va
putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca
instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
(4) Daca
inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune
traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
(5) Cand
reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii
sale, prin interogatoriul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in
persoana a acestuia.
(6) Cand se
va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
6.
semnatura.
ART. 113
(1) La
cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati
parati sunt.
(2) Daca mai
multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati
juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si
se va inmana o singura citatie.
ART. 114
(1) La
primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il
inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege.
Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa
modifice cererea si sa depuna, potrivit art. 112 alin. 2 si art. 113, cererea
si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.
(2)
Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este
posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen
scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se
vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat,
urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.
(3) Acordarea termenului, potrivit alin. 2,
se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a
obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage
suspendarea judecatii.
(4) Daca
obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in
termenul prevazut la alin. 2, suspendarea judecatii se pronunta prin incheiere
potrivit dispozitiilor art. 339.
(5) In
procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau parati,
presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de
necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu
respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune
reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a
actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul
acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi
mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si art.
114^1 fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de
catre reclamanti, in conditiile prevazute la alin. 2, iar de catre parati,
odata cu intampinarea. Daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg
asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile
dispozitiile alin. 4, iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi un
curator special.
ART. 114^1
(1)
Presedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de
lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe
care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau
reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.
(2)
Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu
citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere
obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de
termenul stabilit pentru judecata.
(3) Primul
termen de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei
paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea,
iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Pentru termenele urmatoare si
primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea
fondului, raman aplicabile dispozitiile art. 89 alin. 1.
(4) Daca
paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai
indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege
domiciliul in
(5) Sub
rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii
termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat prin cerere, va putea
dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea
probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului
potrivit legii.
(6) De
asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere
executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor
ori pentru constatarea unei situatii de fapt.
Sectiunea a
III - a
Intampinarea
ART. 115
Intampinarea
va cuprinde:
1.
exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
2. raspunsul
la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
3. dovezile
cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu
martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
4.
semnatura.
ART. 116
(1) La
intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt;
de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile
pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
(2) Daca mai
multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in
mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o
singura copie.
ART. 117
Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde
toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
ART. 118
(1)
Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod
expres altfel.
(2) Abrogat.
(3) In cazul
in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va
pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si
toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea
de sedinta; instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea
apararii si depunerea intampinarii.
Sectiunea a IV-a
Cererea
reconventionala
ART. 119
(1) Daca
paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca
cerere reconventionala.
(2) Cererea
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in
judecata.
(3) Cererea
reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este
obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare.
(4) Cand
reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala
se va depune cel mai tarziu pina la termenul ce se va incuviinta paratului,
spre acest sfarsit.
ART. 120
(1) Cererea
reconventionala se judeca odata cu cererea principala.
(2) Cand,
insa, numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate
judeca deosebit.
Sectiunea a
V-a
Plangerea
ART. 120^1 -
120^2
Abrogate de Legea
nr. 59/1993.
CAP. 2
Sedintele si
politia lor
ART. 121
(1)
Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
(2) Instanta
poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea
publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest
caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult
doua persoane desemnate de ele.
(3)
Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.
ART. 122
(1) Presedintele exercita politia sedintei,
putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.
(2) Daca nu
este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai
tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
(3) Nimeni
nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le
poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
(4) Acei
care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce
vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta
exceptii de la aceasta indatorire.
(5) Pot fi
indepartati din sala cei minori si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta
necuviincioasa.
(6)
Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul
dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe
tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
(7) Daca in
cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul
de procedura penala.
(8)
Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca
altfel nu se poate pastra ordinea.
ART. 123
(1) Daca
printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea
dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se
vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa sa, precum si
declaratiile celor ascultati.
(2)
Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta
a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
ART. 124
Dispozitiile
de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si
indeplineasca functiunile lor.
CAP. 3
Judecata
Sectiunea I
Infatisari si dezbateri
ART. 125
(1)
Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista cu
pricinile fixate sa se judece in acea zi si care va fi afisata la
(2)
Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea
celorlalte.
(3) Partile
pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini fixate inaintea
lor nu se impotrivesc.
ART. 126
Partile pot
cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in
stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se
poate face si de un singur judecator.
ART. 127
Pricinile se
dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
ART. 128
(1)
Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.
(2)
Presedintele va da cuvintul mai intai reclamantului si in urma paratului.
(3) In caz
de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l
margini in timp de fiecare data.
ART. 129
(1) Partile
au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si
finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele
de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de
judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723
alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.
(2)
Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in
calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru
solutionarea amiabila a cauzei.
(3) Abrogat.
(4) Cu
privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in
sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le
ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in
dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt
mentionate in cerere sau in intampinare.
(5)
Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a
preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii
faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari
temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le
considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
(6) In toate
cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse
judecatii.
ART. 130
Judecatorii
sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea
presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile
direct.
ART. 131
(1) In fata
primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. In
acest scop ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea
sunt reprezentate.
(2) Daca
partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul
hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.
ART. 132
(1) La prima
zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea
sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz,
instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului,
in vederea facerii intampinarii.
(2) Cererea
nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea
de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:
1. cand se
indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand
reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cere
valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand
inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului
sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
(3)
Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea
reconventionala si a propune dovezile in aparare.
ART. 133
(1) Cererea
de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului,
obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
(2) Lipsa
semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca
lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi
de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in
care a fost invocata nulitatea.
ART. 134
Este
socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot
pune concluzii.
ART. 135
Cererea
reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor
fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara
de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
ART. 136
Exceptiile
de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai
putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.
ART. 137
(1) Instanta
se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra
celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a
pricinii.
(2)
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este
nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
ART. 138
(1) Dovezile
care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi
invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
1. abrogat
de Decretul nr. 208 din 12 august 1950;
2. cand
nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
3. cand
administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
4. cand
dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei
de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.
(2) In
cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai
asupra aceluiasi aspect.
(3) In cazul
amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin
5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe
inscrisurile invocate.
ART. 139
(1) Partea
care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la
sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei,
sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
(2) Daca
partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu
originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt,
obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
ART. 140
(1)
Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage
fara invoirea partii potrivnice.
(2)
Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor
lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
ART. 141
(1) Cand se
tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere
latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu
litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o
persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la
experti.
(2) Paratul
va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de
infatisare.
ART. 142
(1) Daca
partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator
autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica
dispozitiile privitoare la experti.
(2)
Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune juramant.
ART. 143
Cand cel ce
urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa
scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un interpret, aplicandu-se
dispozitiile privitoare la experti.
ART. 144
Cand cel
obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va
face aratare in actul de procedura.
ART. 144^1
In cazurile
in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a
asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata
de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor
fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
ART. 145
Dezbaterile
in continuare vor fi fixate in sedinte deosebite, chiar in afara orelor
statornicite pentru judecarea pricinilor.
ART. 146
Partile vor
putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise
sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor
putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi
inregistrate.
ART. 147
Dezbaterile
urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de
judecatori si de grefier.
ART. 148
(1) La
cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau
dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.
(2) Copiile
de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce
acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a
fi urmariti ca falsificatori.
(3) In cazul
cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu
pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declararii de martori decat cu
incuviintarea presedintelui.
ART. 149
Instanta va
incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea
partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
ART. 150
Cand
instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.
ART. 151
Pricina
poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
ART. 152
Daca, la
orice termen fixat pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti,
instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta
sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand
primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
ART. 153
(1) Partea
care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in
cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare, ea insasi
sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu
va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea
cunoaste termenele ulterioare.
(2) Aceasta
dispozitie nu se aplica:
1. in cazul
redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;
2. in cazul
stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
3. in cazul
cand procesul se repune pe rol;
4. in cazul
militarilor in termen si al detinutilor.
(3) Termenul
luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi
preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea
acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii
de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui
instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a
judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea de
preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.
ART. 154
Abrogat.de Ordonanta
de urgenta nr. 138/2000.
ART. 155
(1) Amanarea
judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura
data in cursul instantei.
(2) Dupa o
asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu
va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru
redeschiderea pricinilor.
(3) Instanta
este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un
motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca
atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
ART. 155^1
(1) Cand
constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii
reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in
cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care
anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 108^3 sunt aplicabile.
(2) La
cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin.
1 au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozitiile
art. 155 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
ART. 156
(1) Instanta
va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.
(2) Cand
instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii,
pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
ART. 157
Pricinile in
care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor
fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile
nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.
Sectiunea a
II - a
Exceptiile
de procedura si exceptia puterii de lucru judecat
ART. 158
(1) Cand in
fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este
obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ
cu activitate jurisdictionala competent.
(2) Daca
instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit
putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra
fondului.
(3) Daca
instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs
in termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente
sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata
ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila.
(4)
Trimiterea dosarului dupa caz, instantei competente sau altui organ cu
activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii
de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
(5) Daca
necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o
instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
ART. 159
Necompetenta
este de ordine publica:
1. cand
pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. cand
pricina este de competenta unei instante de alt grad;
3. cand
pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o
pot inlatura;
ART. 160
In cazul
declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman
castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat
pentru motive temeinice.
ART. 161
(1) Cand
instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale a
partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate
da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
(2) Daca
lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
ART. 162
Exceptiile de procedura de ordine publica pot
fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o
verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.
ART. 163
(1) Nimeni
nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de
aceeasi parte inaintea mai multor instante.
(2) Aceasta
exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii
in fata instantelor de fond.
(3) Daca
exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai
investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de
grade deosebite la instanta cu grad mai inalt.
ART. 164
(1) Partile
vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleasi instante
sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar
impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o strinsa
legatura.
(2)
Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
(3) Dosarul va fi trimis instantei mai intai
investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din
celelalte instante.
(4) Cand una
din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura,
intrunirea se va face la acea instanta.
ART. 165
In orice
stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste
ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
ART. 166
Exceptia
puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar
inaintea instantelor de recurs.
SECTIUNEA a
III - a
Administrarea dovezilor
1.
Dispozitii generale
ART. 167
(1) Dovezile
se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea
pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin
intarziere.
(2) Ele vor
fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
(3) Dovada
si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp.
(4) Cand dovada
cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi
ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de
fata.
(5) Partea
lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la
sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.
ART. 168
(1)
Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui
dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.
(2)
Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
(3) Cand o
parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le
insuseasca.
ART. 169
(1)
Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu
dispune astfel.
(2) Abrogat
de Decretul nr. 38 din 16 februarie 1969.
(3). Abrogat
de Decretul nr. 38 din 16 februarie 1969.
(4) Cand
administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va
indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai
mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad.
Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza
dovada poate fi scutita de citarea partilor.
ART. 170
(1) Cand s-a
incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a
propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna
suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si
despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa
instantei.
(2) Cand
s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4,
termenul de mai sus poate fi prelungit pana 15 zile.
(3)
Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din
dovada incuviintata.
(4) Depunerea
sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu
se amana judecata.
ART. 171
Partea
decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere,
discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii
potrivnice.
ART. 171^1
In cazurile
in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul
pornit de acesta in conditiile art. 45 alin. 2, instanta va stabili, prin
incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa le
plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.
2. Dovada cu
inscrisuri
ART. 172
(1) Cand
partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina,
instanta poate ordona infatisarea lui.
(2) Cererea
de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca
insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa
lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
ART. 173
Instanta va
respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in
cazurile:
1. cand
cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
2. cand
infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
3. cand
infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte
persoane, ori ar expune-o dispretului public.
ART. 174
Daca partea
refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau
existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau
l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l
infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite
pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui
inscris.
ART. 175
(1) Daca
inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei persoane,
instanta va dispune aducerea lui in termenul fixat in acest scop. Cel care
detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia in cazurile
prevazute de art. 173.
(2)
Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut
dovada; suma de plata va fi stabilita prin incheiere irevocabila.
ART. 176
(1) Instanta
nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor
autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau
notari publici.
(2)
Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat
delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de
catre instanta respectiva.
3.
Verificarea de scripte
ART. 177
(1) Acela
caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa
recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
(2)
Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi
inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
ART. 178
(1) Cand una
din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura instanta va pasi
la verificarea inscrisului.
(2) Spre
acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie
scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din
inscris.
(3) Refuzul
de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
ART. 179
(1) Daca
instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata
ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se
faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru
verificare.
(3) Se
primesc ca atare:
1.
inscrisurile autentice;
2.
inscrisurile private, netagaduite de parti;
3. partea
din inscris netagaduita;
4. scrisul
sau semnatura facuta inaintea instantei;
(4)
Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si
parti.
(5) Partile
iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
ART. 180
(1) Daca una
din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este
de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen,
cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va
depune inscrisul pentru verificare.
(2) Partile
pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o
impiedicare bine intemeiata.
ART. 181
(1)
Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului
defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va
semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de
grefier si de parti.
(2) Daca
partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.
ART. 182
(1) La ziua
fixata, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege
sa se foloseasca de el.
(2) Daca
partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de
inscris, acesta va fi inlaturat.
(3) Daca
partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda
sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
ART. 183
Daca partea
care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului,
instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului
impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
ART. 184
Cand nu este
caz de judecata penala, sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris,
falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.
ART. 185
Abrogat. de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
4. Dovada cu
martori
ART. 186
(1) Cand
instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care
au fost propusi prin cerere si intampinare.
(2) In
cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub
pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
(3)
Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie
sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub
pedeapsa mai sus-aratate.
(4)
Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de
art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru
ascultarea lor.
ART. 187
Instanta va
putea margini numarul martorilor propusi.
ART. 188
(1)
Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat
de aducere.
(2) In
pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la
primul termen.
(3) Daca,
dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la
judecata.
(4) Instanta
poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este
impiedicat de a veni in instanta.
ART. 189
Nu pot fi
ascultati ca martori:
1. rudele si
afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul,
chiar despartit;
3.
interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
4. cei
condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.
(2) Partile
pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele
prevazute la alin. (1) punctele 1 si 2.
ART. 190
In pricinile
privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta rudele si afinii
mai sus-aratati, in afara de descendenti.
ART. 191
Sunt scutiti
de a fi martori:
1.
slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici
si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire
la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
2.
functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor
secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
3. cei care
prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din
persoanele aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la
dispretul public.
ART. 192
Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
1. numele,
indeletnicirea, locuinta si varsta;
2. daca este
ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
3. daca se
afla in serviciul uneia din parti;
4. daca este
in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.
ART. 193
(1) Inainte
de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune
adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!"
(2) In
timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.
(3)
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei
religioase a martorului.
(4)
Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile
alin. 2.
(5) Martorul
fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta
ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
(6) Martorii
care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in
fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca
nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
(7)
Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe
baza afirmatiilor facute de martor.
(8) Dupa
depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu
va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
(9) Despre
toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
(10) Minorul
care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage insa atentia sa spuna
adevarul.
ART. 194
Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 195
Copilul mai
mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod
vremelnic sunt lipsite de discernamant pot fi ascultate, insa la aprecierea
depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.
ART. 196
(1) Fiecare
martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.
(2) Ordinea
ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de
cererea partilor.
(3) Dupa
ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii,
afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un
raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea
presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
ART. 197
(1) Martorii
pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.
(2) Martorii
ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.
(3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa
de parte nu poate sa aduca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa
dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta.
Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea
cat si motivul pentru care s-a inlaturat.
ART. 198
(1) Marturia
se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului
delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator,
grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul
nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.
(2) Orice
adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate
si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute
in seama.
(3) Locurile
nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata
adauga nimic.
ART. 199
Daca din
cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de
martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata
autoritatilor penale.
ART. 200
(1) Martorul
poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa
starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul
pierdut.
(2) Incheierea
instantei este executorie.
5. Expertiza
ART. 201
(1) Cand pentru
lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca
parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau
trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se
pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi
stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform
dispozitiilor art. 209.
(2) Cand
este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau
unui institut de specialitate.
(3) In
domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu
sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de
vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul
respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in
sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4)
Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu
mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea
(5) La
efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati
de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.
ART. 202
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii
expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta
publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de
expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate,
potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
(2)
Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta
de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii
se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2)
Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului,
daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge
de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3)
Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1)
Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea
martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca
expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii
pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea
lor se va trece intr-un proces verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca
pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta
decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de
primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de
primire va fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile
sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul
lucrarii.
ART. 209
(1) Expertul
numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul
fixat pentru judecata.
(2) Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(3) Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 210
Cand sunt
mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea
motivata a fiecaruia.
ART. 211
Expertii
sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate
ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili
prin incheiere executorie.
ART. 212
(1) Daca
instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea
expertizei sau o noua expertiza.
(2)
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea
lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii
care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi
pentru luare de mita.
(2) La
cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari
plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
ART. 214
Daca
expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si
statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei
instante.
6.
Cercetarea la fata locului
ART. 215
In cazul
cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca intregul ei sau numai
unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor
imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.
ART. 216
(1) Cercetarea
la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si
expertii pricinii.
(2) Despre
cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.
ART. 217
Cand
instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care
prezenta acestuia este ceruta de lege.
7.
Interogatoriul
ART. 218
Se va putea
incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale,
care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
ART. 219
(1) Cel
chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
(2) Cu
incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si
partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.
(3) Partea
nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi
insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la
cifre sau denumiri.
(4) Daca
partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va
putea soroci un nou termen pentru interogator.
ART. 220
Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru
actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.
ART. 221
(1)
Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile.
Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel
care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta
de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile
aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
(2) Daca
partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul
interogatoriului.
ART. 222
(1) Statul
si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice
de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.
(2) Se
excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de
reprezentare vor fi citati personal la interogator.
ART. 223
(1) Partea
care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o
reprezinta in judecata.
(2) In acest
caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune
raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca
mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este
indestulatoare.
ART. 224
Instanta
poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea este
impiedicata de a veni in fata instantei.
ART. 225
Daca partea,
fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogator sau nu se infatiseaza,
instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca
un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.
8.
Juramantul
ART.
226-234.
Abrogate de
Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
9.
Asigurarea dovezilor
ART. 235
(1) Oricine
are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert,
starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca
recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea
acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de
administrat in viitor.
(2) Cererea
poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand
paratul isi da invoirea.
ART. 236
(1) Cererea
se va indrepta, inainte de judecata, la judecatorie in circumscriptia careia se
afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta
care judeca pricina.
(2) Partea
va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste
sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.
(3) Paratul
nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data
in camera de consiliu.
(4) In caz
de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara
citarea partilor.
ART. 237
Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se
va fixa.
ART. 238
(1)
Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de
5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare,
daca s-a dat fara citarea lor.
(2)
Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o
data cu fondul.
ART. 239
(1) Orice
persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care
ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea
cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa
delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului
aceasta stare de fapt.
(2)
Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia
impotriva caruia se cere.
(3)
Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia
s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.
(4) El va
face dovada pana la dovada contrarie.
ART. 240
In caz de
primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori
judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara
orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.
ART. 241
(1) Dovezile
administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea
care nu a cerut administrarea lor.
(2)
Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de
instanta care judeca pricina in fond.
SECTIUNEA a
III-a^1
Cercetarea
procesului in cazul administrarii probelor de catre avocati
ART. 241^1
Dispozitiile
prezentei sectiuni sunt aplicabile numai in cazul litigiilor patrimoniale,
afara de acelea ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face
tranzactie.
ART. 241^2
(1) La prima
zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le
reprezinta sa administreze probele in cauza, potrivit dispozitiilor prezentei
sectiuni.
(2)
Consimtamantul pentru administrarea probelor, prevazut la alin. 1, se va da de
catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata
instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit
in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura
partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de
acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat.
(3)
Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura din
prezenta sectiune isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta.
(4)
Consimtamantul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de catre una dintre
parti.
ART. 241^3
In cazul
reprezentarii partilor in conditiile art. 241^2, sedintele de judecata se pot
desfasura in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor, fiind
admise si partile ori, cand este cazul, mandatarii lor.
ART. 241^4
(1) Dupa
constatarea valabilitatii consimtamantului dat conform art. 241^2 instanta:
1. va
rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
2. va hotari
asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in
conditiile legii;
3. va
examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in
judecata, a intampinarii si a explicatiilor avocatilor;
4. va
constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
5. la
cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru
asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in
care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 114^1
alin. 6;
6. va lua
act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia
partilor;
7. va
incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum
si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea
procesului; dispozitiile art. 168 sunt aplicabile;
8. va decide
in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare.
(2) Cand,
potrivit legii, cererile aratate la alin. 1 pot fi formulate si ulterior primei
zile de infatisare, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt dat in
cunostinta partilor reprezentate prin avocat.
(3)
Dispozitiile art. 131 si 138, cu exceptia celor de la pct. 4 al acestui din
urma articol, sunt aplicabile.
(4) Partea
care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a dovezilor va fi
decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice dovada, cu exceptia
celei cu inscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de catre
cealalta parte si va putea combate aceste dovezi.
ART. 241^5
(1) Pentru
administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana
la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora.
(2) Termenul
prevazut la alin. 1 va putea fi prelungit daca in cursul administrarii
probelor:
1. se invoca
o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta
trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar
solutionarii exceptiei sau incidentului;
2. a
incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti
si avocatul sau; in acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna
pentru angajarea altui avocat;
3. una
dintre parti a decedat; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul in care
procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul
acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor;
4. in orice
alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se
prelungeste cu perioada suspendarii, dispozitiile art. 242 alin. 1 pct. 2
nefiind insa aplicabile.
ART. 241^6
(1) In cel
mult 15 zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta
instantei programul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor,
in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. Programul se
incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obligatoriu pentru
parti si avocatii lor.
(2) In
procesele prevazute la art. 45 alin. 3 si 4 programul incuviintat potrivit
alin. 1 va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 241^17.
(3) Probele
pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc
convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt
obligate sa-si comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.
(4)
Nerespectarea nejustificata a programului prevazut la alin. 1 atrage decaderea
partii din dreptul de a mai administra proba respectiva.
(5)
Dispozitiile art. 170 sunt aplicabile.
ART. 241^7
Daca in
cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o
exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind
administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte
parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar
cand este necesar, in cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata.
Incheierea poate fi atacata numai o data cu fondul procesului.
ART. 241^8
In cazul in
care se dispune infatisarea unui inscris detinut de o autoritate sau de o alta
persoana, instanta, potrivit dispozitiilor art. 175, va dispune solicitarea
inscrisului si, indata ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui in
copie fiecarui avocat.
ART. 241^9
Daca una
dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris, avocatul
partii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instantei sa procedeze la
verificarea de scripte.
ART. 241^10
(1) Martorii
vor fi ascultati, la locul si data prevazute in programul incuviintat de
instanta, de catre avocatii partilor, in conditiile art. 192 si 196, care se
aplica in mod corespunzator. Ascultarea martorilor se face fara prestare de
juramant, punandu-li-se insa in vedere ca, daca nu vor spune adevarul, savarsesc
infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune in
declaratia scrisa.
(2) Martorii
aratati la art. 195 vor fi ascultati numai de catre instanta.
ART. 241^11
(1) Marturia
se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna,
pe fiecare pagina si la sfarsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a
consemnat-o si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul
consemnarii.
(2) Orice
adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate
prin semnatura celor aratati la alin. 1, sub sanctiunea de a nu fi luate in
seama.
(3) Daca
marturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisa. Atat
stenograma, cat si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 si depuse la
dosar.
ART. 241^12
Partile pot
conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un
notar public. Dispozitiile art. 241^10 sunt aplicabile.
ART. 241^13
(1) In cazul
in care este incuviintata o expertiza, in programul administrarii probelor
partile vor trece numele expertului pe care il vor alege prin invoiala lor,
precum si numele consilierilor fiecareia dintre ele.
(2) Daca
partile nu se invoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei sa
procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.
(3) Expertul
este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub
semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de
instanta potrivit art. 241^5. De asemenea, el are indatorirea sa dea explicatii
avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de judecata, sa se
conformeze dispozitiilor art. 211 si urmatoarele.
ART. 241^14
Daca s-a
dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta
potrivit dispozitiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevazut la art. 216 alin.
2 va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat
avocatilor acestora in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii.
ART. 241^15
Cand s-a
incuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul
stabilit, in camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum
si de pe cel dispus si primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi inmanate de
indata avocatilor partilor.
ART. 241^16
(1)
Instanta, in conditiile art. 241^7, va hotari asupra cererii de inlocuire a
martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.
(2) De
asemenea, in conditiile aratate la alin. 1, instanta se va pronunta cu privire
la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si
care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1
pct. 7.
ART. 241^17
(1) Dupa
administrarea tuturor probelor incuviintate de instanta reclamantul, prin
avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor
sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte
parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.
(2) Dupa
primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul
sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit
alin. 1, reclamantului, celorlalte parti, precum si, cand este cazul,
Ministerului Public.
ART. 241^18
(1) Avocatii
partilor vor alcatui pentru fiecare parte cate un dosar si unul pentru
instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin
care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe.
(2) Dosarele
prevazute la alin. 1 vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura
avocatilor partilor pe fiecare pagina.
ART. 241^19
(1) La
expirarea termenului stabilit de instanta potrivit art. 241^5 avocatii partilor
vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei intocmit potrivit art. 241^18.
(2) Primind
dosarul, instanta va fixa termenul de judecata dat in cunostinta partilor, care
nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen,
instanta poate proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor
cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat.
ART. 241^20
(1) La
termenul prevazut de art. 241^19 alin. 2, daca socoteste necesar, instanta va
dispune, prin incheiere motivata, sa fie administrate nemijlocit in fata sa
toate sau numai unele dintre probele administrate de avocati. In acest caz,
pentru administrarea probelor instanta va stabili termene scurte, in
continuare, date in cunostinta partilor.
(2) Pentru
prezentarea in fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, in termen
scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 89 alin. 1 si ale
art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.
ART. 241^21
(1)
Dispozitiile sectiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile daca in
prezenta sectiune nu se prevede altfel.
(2) La
cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua masura amenzii si
obligarii
ART. 241^22
Dispozitiile
prezentei sectiuni sunt aplicabile in mod corespunzator si consilierilor
juridici care, potrivit legii, reprezinta partea.
Sectiunea a
IV - a
Suspendarea
judecatii
ART. 242
(1) Instanta
va suspenda judecata:
1. cand amandoua partile o cer;
2. daca
niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.
(2) Cu toate
acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris
judecarea in lipsa.
ART. 243
(1) Judecata
pricinilor se suspenda de drept:
1. prin
moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen
pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;
2. prin
interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau
curatorului;
3. prin
moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile
inainte de ziua infatisarii;
4. prin
incetarea functiei tutorelui sau curatorului.
5. prin
deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra
reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.
(2) Faptele
aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa
inchiderea dezbaterilor.
ART. 244
(1) Instanta
poate suspenda judecata:
1. cand
dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta
unui drept care face obiectul unei alte judecati;
2. cand s-a
inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
(2)
Suspendarea va dainui pina cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat
suspendarea a devenit irevocabila.
ART. 244^1
(1) Asupra
suspendarii judecarii procesului, instanta se va pronunta prin incheiere care
poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in
recurs.
(2) Recursul
se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului,
atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva
incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.
ART. 245
Judecata
reincepe:
1. prin
cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin
invoirea partilor sau prin lipsa lor;
2. prin
cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau
curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau,
dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.
Sectiunea a
V - a
Renuntarea
la judecata si renuntarea la drept
ART. 246
(1)
Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie
prin cerere scrisa.
(2)
Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.
(3) Daca
renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta,
la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
(4) Cand
partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu
invoirea celeilalte parti.
ART. 247
(1) In caz
de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va
respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
(2)
Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in
prima instanta cat si in apel.
(3)
Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.
(4)
Hotararea se da fara drept de apel.
(5) Cand
renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi
anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.
Sectiunea a
VI - a
Perimarea
ART. 248
(1) Orice
cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice
alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva
incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea
nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din
oficiu.
(2) Termenul
perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la
instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata.
(3) In
materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.
ART. 249
Perimarea se
intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii
procesului de catre partea care justifica un interes.
ART. 250
(1) Cursul
perimarii este suspendat cat timp dainueste suspendarea judecarii, pronuntata
de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte cazuri
stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a
partilor in judecata.
(2) In
cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni
de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii,
daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de
perimare.
(3)
Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a
starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.
ART. 251
In cazul
cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau
actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
ART. 252
(1)
Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Presedintele
instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o
dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
(2)
Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, in camera de consiliu sau
in sedinta publica.
(3)
Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara
in instanta de apel.
ART. 253
(1) Daca
instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o incheiere, care poate fi
atacata o data cu fondul procesului.
(2)
Hotararea care constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de
la pronuntare.
ART. 254
(1)
Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta
nu-si produc efectele.
(2) Cand,
insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile
administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua
instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.
CAP. 4
Hotaririle
Sectiunea I
Dispozitii
generale
ART. 255
(1)
Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc
"sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza apelul,
recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc
"decizii".
(2) Toate
celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc
"incheieri".
ART. 256
(1) Dupa
sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie
in camera de consiliu.
(2) Dupa
chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou
in functiune sau cu cel mai tinar dintre asesorii populari, el pronuntandu-se
cel din urma.
ART. 257
(1) Daca
majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet
de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.
(2) La
instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de
judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand
s-a ivit divergenta.
(3)
Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta: daca, dupa
judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror
pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.
(4)
Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
(5) Dupa
judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de
ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
(6)
Dispozitiile alin. (3) se aplica prin asemanare si in cazurile in care
completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.
ART. 258
(1) Dupa ce
s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care
se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va
arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.
(2) El se
pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.
(3) Dupa
pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
(4)
Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de
fiecare instanta.
ART. 259
Abrogat de
Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.
ART. 260
(1) Daca
instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe
care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
(2)
Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit sa se pronunte,
chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cand i-a
incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. In acest caz
procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din
nou concluzii in fata instantei legal constituite.
(3) Abrogat de Legea nr. 59/1993.
(4) Abrogat
de Legea nr. 59/1993.
ART. 261
(1)
Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:
1. aratarea
instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la
judecata;
2. numele,
domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele
mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
3. obiectul
cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
4. aratarea
concluziilor procurorului:
5. motivele
de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru
care s-au inlaturat cererile partilor;
6.
dispozitivul;
7. calea de
alac si termenul in care se poate exercita;
8. mentiunea
ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile
judecatorilor si grefierului.
(2) In cazul
in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a
semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel
in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de
grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator
sau pe grefier sa semneze hotararea.
(3)
Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar
pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea
se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.
ART. 262
In cazurile
in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face
aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru
care au incuviintat termenul.
ART. 263
Debitorul nu
va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat,
daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de
faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a
micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat
garantiile fagaduite.
ART. 264
(1)
Motivarea hotararii se va face in termen de cel mult 30 de zile de la
pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati,
presedintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii.
(2) Parerea
judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu
hotararea.
ART. 265
Adaugirile,
stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de
judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
ART. 266
(1)
Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la
dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de
hotarari al instantei.
(2) Pentru
judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea
exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei, semnat de
judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.
(3)
Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este
necesara pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.
ART. 267
(1) Dupa
pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac,
facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte
si de grefier.
(2)
Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea
presedintelui sau prin inscris autentic.
ART. 268
(1)
Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si
hotararile.
(2)
Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
(3) Ei sunt
legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc
dezlegarea ei.
(4) Orice
dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.
ART. 269
(1)
Hotararile judecatoresti vor fi investite cu formula executorie, daca legea nu
prevede altfel. Formula executorie are urmatorul cuprins:
«Noi,
Presedintele Romaniei»
(Aici
urmeaza cuprinsul hotararii).
«Dam
imputernicire si ordonam organelor de executare sa puna in executare prezenta
hotarare. Ordonam agentilor fortei publice sa acorde concursul la executarea
acestei hotarari, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea ei la indeplinire,
in conditiile legii. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de...
(Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)
(2)
Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului
ei.
ART. 269^1
Abrogat de
Legea nr. 59/1993 publicata in MONITORUL OFICIAL NR. 177 din 26 iulie 1993.
Sectiunea a
II - a
Hotararile
partiale
ART. 270
Daca paratul
recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea
acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. Dispozitiile art.
273 sunt aplicabile.
Sectiunea a
III - a
Hotararile
care consfintesc invoiala partilor
ART. 271
(1) Partile
se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate,
pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
(2) Daca
partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea
hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca
hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
(3) Daca ele
se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
ART. 272
(1) Invoiala
va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
(2) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 273
Hotararea
care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.
Sectiunea a
IV - a
Cheltuielile
de judecata
ART. 274
(1) Partea
care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile
de judecata.
(2)
Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit
proportional, plata expertilor despagubirea martorilor, precum si orice alte
cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
(3)
Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor,
potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor
constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii
sau munca indeplinita de avocat.
ART. 275
Paratul care
a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi
obligat
ART. 276
Cand
pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va
aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata
ART. 277
Daca sunt mai
multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca
cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu
interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.
Sectiunea a
V - a
Executia
vremelnica
ART. 278
Hotararile
primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
1. plata
salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturi juridice de munca,
precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
2. despagubiri
pentru accidente de munca;
3. rente ori
sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii,
precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
3^1.
despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori
sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti
periodice;
4. reparatii
grabnice;
5. punerea
sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
6. pricini
privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
7. in cazul
prevazut de art. 270;
8. In orice
alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
ART. 279
(1) Instanta
poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de
cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia
vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista
primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea
unei cautiuni.
(2) Executia
vremelnica nu se poate incuviinta:
1. in
materie de stramutare de hotare sau desfiintare de constructii, plantatii sau a
oricaror lucrari avand o asezare fixa;
2. cand prin
hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea
funciara.
(3) Cererea
de executare vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la
inchiderea dezbaterilor.
(4) Daca
cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
ART. 280
(1) Cererea
pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o data cu apelul
fie deosebit in tot cursul instantei de apel.
(2) Cererea
se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura
in copie legalizata dispozitivul hotararii.
(3) Cererea
de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3
sunt aplicabile.
(4)
Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune, al carei
cuantum il va fixa instanta.
(5) Pana la
dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic,
prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu
respectarea cerintei prevazute la alin. 4.
Sectiunea a
VI - a
Indreptarea,
lamurirea si completarea hotaririi
ART. 281
(1) Erorile
sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele
de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot
fi indreptate din oficiu sau la cerere.
(2) Instanta
se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate
numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri.
(3) In cazul
hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.
ART. 281^1
(1) In cazul
in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau
aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice,
partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca
dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.
(2) Instanta
va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu
citarea partilor.
(3)
Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de
hotarari al instantei.
Art. 281^2
(1) Daca prin
hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere
principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate
cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa
caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date
in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
(2) Cererea
se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata.
Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
(3)
Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa
se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor,
interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.
Art. 281^3
(1)
Incheierile pronuntate in temeiul art. 281 si 281^1, precum si hotararea
pronuntata potrivit art. 281^2 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si
hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea
sau inlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.
(2) Partile
nu pot fi obligate
TITLUL IV
Apelul
CAP. 1
Termenul si formele apelului
ART. 282
(1)
Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la
tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse
apelului la curtea de apel.
(2)
Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu
fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.
ART. 282^1
(1) Nu sunt
supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile
introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror
obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila,
cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare
la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii si
in alte cazuri prevazute de lege.
(2)
Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile
impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse
apelului, daca legea nu prevede altfel.
ART. 283
Partea care
a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face
apel.
ART. 284
(1) Termenul
de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune
altfel.
(2) Termenul
de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia
de executare.
(3) Daca o
parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata
la data depunerii cererii de apel.
(4) Pentru
procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de
cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul
curge de la comunicarea hotararii.
(5) Apelul
declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia
cazurilor anume prevazute de lege.
ART. 285
(1) Termenul
de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In
acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma
domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea
fiecarui mostenitor.
(2) Termenul
de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1.
Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restrinsa sau disparuti ori
in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi
tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
(3) Apelul
nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
ART. 286
Termenul de
apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea.
In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar
termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
ART. 287
(1) Cererea
de apel va cuprinde:
1. numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului
sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul
bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in
2. aratarea
hotararii care se ataca;
3. motivele
de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
4. dovezile
invocate in sustinerea apelului;
5.
semnatura.
(2)
Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele
de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite
pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in
conditiile prevazute de art. 133 alin 2.
(3) Cand
dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se
vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
(4) Termenul
pentru depunerea motivelor de apel se socoteste de la comunicarea hotararii,
chiar daca apelul s-a facut mai inainte de comunicare.
ART. 288
La cererea
de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.
Apelul se
depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Presedintele
va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa
implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de
indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei
instante.
ART. 289
(1)
Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de
infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114^1, si va dispune citarea partilor.
(2)
Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu
citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile
certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima
instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu
cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.
(3)
Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(4)
Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura
sectie a instantei de apel.
ART. 290
Cand
apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii
deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului
la sectia cea dintai investita.
ART. 291
(1) In cazul
cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114^1, comunicarea
motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de
infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.
(2) Daca
intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele
de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea
comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va
dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114^1 alin. 3 sau 4,
dupa caz.
ART. 292
(1) Partile
nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de
aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in
motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si
administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.
(2) In cazul
in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu
cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va
pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.
ART. 293
(1)
Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa adere la
apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la
schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima zi de
infatisare.
(2) Daca
apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv,
ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului,
aderarea la apel prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea,
daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel, ea se considera apel
principal.
ART. 293^1
In caz de
coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit
terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea
termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane
care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal,
daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei
sale juridice in proces. Dispozitiile art. 293 se aplica in mod corespunzator.
CAP. II
Judecarea
apelului
ART. 294
(1) In apel
nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare
in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si
alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.
(2) Se vor
putea cere insa dobinzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte
despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va
putea solicita compensatia legala.
ART. 295
(1) Instanta
de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt
si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi
invocate si din oficiu.
(2) Instanta
va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima
instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 292,
daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei.
ART. 296
Instanta de
apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata.
Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai grea
decat aceea din hotararea atacata.
ART. 297
(1) In cazul
in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara
a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a
fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va
trimite cauza spre rejudecare primei instante.
(2) Daca
prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost
necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de
cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand
exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond,
instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea
pronuntata, va retine procesul spre judecare.
ART. 298
Dispozitiile
de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel,
in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu.
TITLUL V
Caile
extraordinare de atac
CAP. 1
Recursul
Sectiunea I
Termenul si
formele recursului
ART. 299
(1) Hotararile
date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute
de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse
recursului. Dispozitiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(2) Recursul
se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea
in apel.
(3) Abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 59/2001.
ART. 300
(1) Recursul
suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de
hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o
asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
(2) La
cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat,
suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care
se refera alin. (1).
(3)
Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa
depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea
partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen
scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul.
Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
(4) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(5) Pentru
motive temeinice, instanta poate reveni asupra suspendarii acordate,
dispozitiile alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.
ART. 301
Termenul de
recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune
altfel. Dispozitiile art. 284 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.
ART. 302
Recursul se
depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
ART. 302^1
Cererea de
recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni:
a) numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de
inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul
locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in
b) indicarea
hotararii care se ataca;
c) motivele
de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa
caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
d)
semnatura.
La cererea
de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii.
ART. 303
(1) Recursul
se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.
(2) Termenul
pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca
recursul s-a facut mai inainte.
(3) Abrogat
de de Ordonanta De Urgenta nr. 58 / 2003.
(4) In
cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie
de pe motivele de casare pentru procuror.
(5)
Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o
inapoieze, partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,
pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
(6) Dupa
implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare
este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de
indeplinire a procedurii de comunicare a hotaririi.
ART. 304
Modificarea
sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru
motive de nelegalitate:
1. cand
instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2. cand
hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea
in fond a pricinii;
3. cand
hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
4. cand
instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5. cand,
prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub
sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
6. daca
instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;
7. cand
hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive
contradictorii ori straine de natura pricinii;
8. cand
instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura
ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
9. cand
hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea
sau aplicarea gresita a legii;
10. abrogat de
Legea nr. 219 / 2005
11. abrogat de
Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 304^1
Recursul
declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu
apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta
putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
ART. 305
In instanta
de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor, care pot fi
depuse pana la inchiderea dezbaterilor.
ART. 306
(1) Recursul
este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor
prevazute in alin. 2.
(2) Motivele
de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care
insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.
(3)
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca
dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele
prevazute de art. 304.
ART. 307
Abrogat de
Legea nr. 59 / 1993.
ART. 308
(1)
Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a
hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea
partilor si comunicarea motivelor de recurs.
(2)
Intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de
termenul de judecata.
(3) Abrogat
de Legea nr. 219 / 2005.
(4) Abrogat
de Legea nr. 219 / 2005.
(5) Abrogat
de Legea nr. 219 / 2005.
Sectiunea a II - a
Judecarea
recursului si efectele casarii
ART. 309
(1)
Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.
(2)
Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau
recurent.
ART. 310
Daca nu se
dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau
daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.
ART. 311
(1)
Hotararea casata nu are nici o putere.
(2) Actele
de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt
desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
ART. 312
(1) Instanta
poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea
lui.
(2) In caz
de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in
tot sau in parte.
(3)
Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 304
pct. 6, 7, 8 si 9, iar casarea pentru cele prevazute de art. 304 pct. 1, 2, 3,
4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este
recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau
modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe
noi. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag
modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime
hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.
(4) In caz
de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la
termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o
singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.
(5) Cu toate
acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat
procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa
partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la
dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre
rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de
acelasi grad.
(6) In caz
de casare a hotararii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 3,
instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente
sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii, iar
pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.
(7) Daca
instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina
in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza
potrivit competentei sale.
ART. 313
Inalta Curte
de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata
instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei
administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia
cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit
legii.
ART. 314
Inalta Curte
de Casatie si Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in
care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la
imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
ART. 315
(1) In caz
de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept
dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt
obligatorii pentru judecatorii fondului.
(2) Cand
hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va
reincepe de la actul anulat.
(3) Dupa
casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele
invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
(4) La
judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea
hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in
mod corespunzator.
ART. 316
Dispozitiile
de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in
masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.
CAP. 1^1
Contestatia
in anulare
ART. 317
(1)
Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru
motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe
calea apelului sau recursului:
1. cand
procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost
indeplinita potrivit cu cerintele legii;
2. cand
hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica
privitoare la competenta.
(2) Cu toate
acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul
cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a
respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost
respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
ART. 318
(1)
Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand
dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta,
respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
(2) Abrogat
de Ordonanta de urgenta nr. 138 / 2000.
ART. 319
(1)
Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.
(2)
Contestatia se poate face oricand inainte de inceputul executarii silite, iar
in timpul ei, pana la implinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit.
b) sau c). Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe
cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile
de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu
de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.
ART. 319^1
Instanta
poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia
depunerii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod
corespunzator.
ART. 320
(1)
Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.
(2)
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata.
(3)
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea
atacata.
ART. 321
Nu se poate
face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.
CAP. 2
Revizuirea
hotararilor
ART. 322
Revizuirea
unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum
si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se
poate cere in urmatoarele cazuri:
1. daca
dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la
indeplinire;
2. daca s-a
pronuntat asupra unor lucruri, care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra
unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
3. daca
obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
4. daca un
judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat
definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat
in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca
un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu
rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza; În cazul în care, în ambele
situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre
penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală,
asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. La judecarea cererii
va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii.
5. daca,
dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de
partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai
presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea
unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
6. daca
statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,
disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliu judiciar nu au
fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i
apere;
7. daca
exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de
grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand
aceeasi calitate.
Aceste
dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de
instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de
Casatie si Justitie cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
8. daca
partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze
instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
9. daca
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau
libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar
consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi
remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
ART. 323
(1) Cererea
de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si
a carei revizuire se cere.
(2) In cazul
art. 322 pct. 7 cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in
grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice.
Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii
judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se
indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima
hotarare.
ART. 324
(1) Termenul
de revizuire este de o luna si se va socoti:
1. in cazurile
prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicarea hotararilor
definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa
evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7
al. 2 de la pronuntarea ultimei hotariri;
2. in cazul
prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
3. in
cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat
cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului
sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei
astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de
imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face
printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii
acestora;
4. in
cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit
inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a luat
cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat
hotararea a carei revizuire se cere;
5. in
cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive
facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate
publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii;
in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
(2) In cazul
art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la
incetarea impiedicarii.
(3) Pentru
motivul prevazut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data
publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
ART. 325
Instanta
poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia
darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod
corespunzator.
ART. 326
(1)
Cercetarea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru
cererea de chemare in judecata.
(2)
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea
termenului de judecata.
(3)
Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care
se intemeiaza.
ART. 327
(1) Daca
instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in
parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va
anula cea din urma hotarare.
(2) Se va
face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii
revizuite.
ART. 328
(1) Hotararea
asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea
revizuita.
(2) Daca
revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu
exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si
Justitie, a carei hotarare este irevocabila.
TITLUL VI
Recursul in
interesul legii
ART. 329
(1)
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile
de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea
si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei
Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care
au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2)
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite
ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
(3)
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor
judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele
procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru
instante.
ART. 329^1 -
329^2
Abrogate de Legea
nr. 59/1993.
ART. 330
Abrogat de Ordonanta
De Urgenta nr. 58 / 2003.
ART. 330^1
Abrogat de Ordonanta
De Urgenta nr. 58 / 2003.
ART. 330^2.
Abrogat de Ordonanta
De Urgenta nr. 58 / 2003.
ART. 330^3
Abrogat.
Abrogat de Ordonanta
De Urgenta nr. 58 / 2003.
ART. 330^4
Abrogat.
Abrogat de Ordonanta
De Urgenta nr. 58 / 2003.
CARTEA a III
- a
Dispozitii
generale privitoare la procedurile necontencioase
ART. 331
Cererile
pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se
urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt
cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor
masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse
dispozitiilor de procedura mai jos aratate.
ART. 332
Cererile
necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o
instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea
unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor
indrepta la acea instanta.
ART. 333
(1) Cererea
va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care
acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a
obiectului, motivarea cererii si semnatura.
(2) Ea va fi insotita de inscrisurile pe care
se sprijina.
ART. 334
(1) Instanta
isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.
(2) Daca
instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.
ART. 335
Daca
cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele
citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
ART. 336
(1)
Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie. Ea este supusa
recursului.
(2) Termenul
de recurs va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la
comunicare, pentru cei care au lipsit.
(3) Recursul
poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la
dezlegarea cererii.
(4)
Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de recurs cu sau fara
cautiune.
(5) Recursul
se judeca in camera de consiliu.
ART. 337
Incheierile
nu au puterea lucrului judecat.
ART. 338
(1)
Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de
procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii
necontencioase a cererii.
(2)
Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala
raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in
cuprinsul cartii de fata.
ART. 339
(1)
Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea
presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
(2) In aceste
cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3
zile de la primirea cererii.
(3) Recursul
impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal,
iar recursul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau curtii
de apel se judeca de un complet al instantei respective.
CARTEA a IV
- a
Despre
arbitraj
CAP. 1
Dispozitii
generale
ART. 340
Persoanele
care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa
solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara
de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face
tranzactie.
ART. 340^1
Arbitrajul
poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane,
investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si
sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau,
dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata,
tribunalul arbitral.
ART. 341
(1)
Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale,
incheiata conform cu prevederile cap. II.
(2) Sub
rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a
dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia
arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire
la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind
constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea
arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care
tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv
procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a
cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotaririi arbitrale si, in
general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
(3) In lipsa
unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat
asa cum va socoti mai potrivit.
(4) Daca
nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile
ce urmeaza.
ART. 341^1
Partile pot
conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj
sau de o terta persoana.
ART. 342
(1) Pentru
inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului,
partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei
arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.
(2) In cazul
in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului
la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile
prevazute in alin. 1.
(3) Instanta
va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei
presedintele.
CAP. 2
Conventia
arbitrala
ART. 343
(1)
Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
(2) Ea se
poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul
principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita
compromis.
ART. 343^1
(1) Prin
clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul
in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea
arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
(2)
Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea
contractului in care a fost inscrisa.
ART. 343^2
Prin
compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe
calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului
si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
ART. 343^3
(1)
Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei,
competenta instantelor judecatoresti.
(2)
Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un
litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate
desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii
arbitrale, conform art. 364.
ART. 343^4
(1) In cazul
in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre
ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.
(2) Instanta
va retine spre solutionare procesul daca:
a) paratul
si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia
arbitrala;
b) conventia
arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c)
tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului
in arbitraj.
(3) In
celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va
declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
(4) In caz
de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic
superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.
CAP. 3
Arbitrii.
Constituire tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului
ART. 344
Poate fi
arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea
deplina de exercitiu al drepturilor.
ART. 345
(1) Partile
stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai
multi arbitri.
(2) Daca
partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri,
cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul -
desemnat de cei doi arbitri.
(3) Daca
exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese
comune vor numi un singur arbitru.
ART. 346
Este nula
clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a
numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decit
cealalta parte.
ART. 347
(1) Arbitrii
sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.
(2) Cand
arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia
arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa
recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea
lor.
(3) In
comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cit posibil, datele personale si
profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea
care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor
si a temeiului lor.
ART. 348
Partea
careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen
de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a
arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele
personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
ART. 349
Acceptarea insarcinarii
de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5
zile de la data primirii propunerii de numire.
ART. 350
Cei doi
arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10 zile de la
ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 449.
ART. 351
(1) In caz
de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o
parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra
persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere
instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a
supraarbitrului.
(2)
Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea
partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.
ART. 351^1
(1) Arbitrul
poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si
impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea
judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea
conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitraj,
prevazute in conventia arbitrala.
(2) O parte
nu poate recuza arbitrul numit de ea decit pentru cauze survenite dupa numire.
(3) Persoana
care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa
instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat
insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de
indata ce le-a cunoscut.
(4) Aceasta
persoana nu poate participa la judecarea litigiului decit daca partile,
instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu
ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la
judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de
recuzare.
ART. 351^2
(1)
Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile
de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz,
de la survenirea cauzei de recuzare.
(2) Cererea
de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342,
cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la
sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.
ART. 352
In caz de
vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare,
impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este
impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului
potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
ART. 353
Arbitrii
sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
a) daca,
dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) daca,
fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta
hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) daca nu
respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date
de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea
partilor;
d) daca
incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
ART. 353^1
In cazul
arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin
instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se
exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel
regulament prevede altfel.
ART. 353^2
(1)
Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a
insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.
(2) Data
acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art.
349.
ART. 353^3
(1) Daca
partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea
in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
(2) Termenul
se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte
cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
(3) Partile
pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
(4) De
asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice,
prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
(5) Termenul
se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360^3, precum si
in cazul decesului uneia dintre parti.
(6) Trecerea
termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de
caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat
celeilalte parti si tribunalului arbitral, pina la primul termen de infatisare,
ca intelege sa invoce caducitatea.
ART. 354
Partile
stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul
arbitrajului de stabileste de tribunalul arbitral.
CAP. 4
Sesizarea
tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intampinarea. Cererea reconventionala
ART. 355
(1)
Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa care va
cuprinde:
a) numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul
comertului, numarul de telefon, contul bancar;
b) numele si
calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se
dovada calitatii;
c)
mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care
este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul
si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea
acestei valori;
e) motivele
de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f) numele si
domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura
partii.
(2) Cererea
se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral
si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
ART. 356
Reclamantul
va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de
arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
ART. 356^1
(1) In
termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul
va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului,
raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare,
precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355,
pentru cererea de arbitrare.
(2)
Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin
intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la
primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358^12 alin. 3 raman aplicabile.
(3) Daca
prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat
(4)
Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.
ART. 357
(1) Daca
paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport
juridic, el poate face cerere reconventionala.
(2) Cererea
reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea
intampinarii sau cel mai tarziu pina la primul termen de infatisare si trebuie
sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAP. 5
Procedura
arbitrala
ART. 358
In intreaga
procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii
hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare
si a principiului contradictorialitatii.
ART. 358^1
(1)
Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a
citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin
scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.
Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau
orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a
textului transmis.
(2)
Inscrisurile pot fi inminate si personal partii, sub semnatura.
(3) Dovezile
de comunicare se depun la dosar.
ART. 358^2
(1) Indata
dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral
verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti
necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
(2) Dupa
aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul
arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
ART. 358^3
Intre data
primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de
timp de cel putin 15 zile.
ART. 358^4
Partile pot
participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate
de orice persoana.
ART. 358^5
Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului,
afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua
dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostiintand in
acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate face o
singura data.
ART. 358^6
Oricare
dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa
sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358^3 ramanand insa aplicabil.
ART. 358^7
Daca ambele
parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va
solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive
temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea
litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este
necesara.
ART. 358^8
(1) Inaintea
sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei
judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri
vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite
imprejurari de fapt.
(2) La
aceasta cerere se vor anexa, in copie, cerea de arbitrare sau, in lipsa, dovada
comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
(3)
Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de
catre partea care le-a cerut.
ART. 358^9
In cursul
arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea
anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In
caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta
judecatoreasca.
ART. 358^10
(1) Fiecare
dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in
litigiu pretentia sau apararea.
(2) In
vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor
explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate
dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
ART. 358^11
(1)
Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta
poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru
din compunerea tribunalului arbitral.
(2)
Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramint.
(3)
Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constringere si nici sa
aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri
partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
(4)
Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
ART. 358^12
(1) Orice
exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea
tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea
procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub
sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit
un termen mai scurt.
(2) Orice
cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la
primul termen de infatisare.
(3) Probele
care nu au fost cerute cel mai tarziu pina la prima zi de infatisare nu vor mai
putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
a)
necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
b)
administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
ART. 358^13
(1)
Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
(2) Orice
dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata si va fi motivata.
(3)
Incheierea de sedinta va cuprinde, pe linga mentiunile prevazute la art. 361
lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
a) o scurta
descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile
si sustinerile partilor;
c) motivele
pe care se sprijina masurile dispuse;
d)
dispozitivul;
e)
semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360^2.
(4) Partile
au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului.
La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau
completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se
comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
CAP. 6
Cheltuieli
arbitrale
ART. 359
(1)
Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si
onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de
deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit
intelegerii dintre parti.
(2) In lipsa
unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a
pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate
sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
ART. 359^1
(1) Tribunalul
arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si
poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.
(2) Partile
pot fi obligate solidar
(3) Daca
paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in
termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga
suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul
onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
(4) De
asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la
avansarea altor cheltuieli arbitrale.
ART. 359^2
Tribunalul
arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pina la consemnarea, avansarea sau
plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
ART. 359^3
La cererea
oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va
examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitrar si va stabili
cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum
si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
ART. 359^4
(1) Plata
onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii
arbitrale.
(2) Daca
arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor
pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
ART. 359^5
Orice
diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai
tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti
sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei
atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.
ART. 359^6
In cazul
arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea
arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale
se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
CAP. 7
Hotararea
arbitrala
ART. 360
(1)
Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si
al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele
comerciale.
(2) Pe baza
acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in
echitate.
ART. 360^1
(1) In toate
cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu
participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta
participare.
(2)
Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in
termenul arbitrajului.
ART. 360^2
Cand
tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea
se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va
redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care
aceasta se sprijina.
ART. 360^3
Cand
tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu
se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform
intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit
se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o
alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.
ART. 361
Hotararea
arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a)
componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii
hotararii;
b) numele
partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul,
numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au
participat la dezbaterea litigiului;
c)
mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d) obiectul
litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele
de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate,
motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
f)
dispozitivul;
g)
semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2.
ART. 362
(1) Daca
prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui
capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de
la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu
citarea partilor.
(2)
Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente
care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi
rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formularea in termenul prevazut
de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
(3) Hotararea
de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea
arbitrala.
(4) Partile
nu pot fi obligate
ART. 363
(1)
Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de
la data pronuntarii ei.
(2) La
cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada
privind comunicarea hotaririi, in conditiile alin. 1.
(3)
Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari
judecatoresti definitive.
ART. 363^1
(1) In
termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va
depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342
atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
(2) In cazul
arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea
institutie.
CAP. 8
Desfiintarea
hotararii arbitrale
ART. 364
Hotararea
arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din
urmatoarele motive:
a) litigiul
nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b)
tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala
sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;
c)
tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia
arbitrala;
d) partea a
lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a
fost legal indeplinita;
e) hotararea
a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art.
353^3.
f)
tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu
s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decit s-a cerut;
g) hotararea
arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul
pronuntarii, nu este semnata de arbitrii;
h)
dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la
indeplinire;
i) hotararea
arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative
ale legii.
ART. 364^1
(1) Partile
nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in
anulare impotriva hotaririi arbitrale.
(2)
Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii
arbitrale.
ART. 365
(1)
Competenta de a judeca in prima instanta actiunea in anulare revine instantei
judecatoresti imediat superioare celei prevazute la art. 342, in circumscriptia
careia a avut loc arbitrajul.
(2) Actiunea
in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii
hotararii arbitrale.
(3) Instanta
judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale impotriva
careia a fost introdusa actiunea in anulare, numai dupa depunerea unei cautiuni
fixate de ea. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod
corespunzator.
ART. 366
(1) Instanta
judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca
litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele
conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi
probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor.
In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decit o data
cu hotararea asupra fondului.
(2)
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi
atacata numai cu recurs.
ART. 366^1
In toate
cazurile privind hotararea arbitrala, actiunea in anulare formulata potrivit
art. 364 se judeca in completul prevazut pentru judecata in prima instanta, iar
recursul se judeca in completul prevazut pentru aceasta cale de atac.
CAP. 9
Executarea
hotararii arbitrale
ART. 367
Hotararea
arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre
partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in
hotarare.
ART. 367^1
(1) La
cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula
executorie.
(2)
Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de
art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu
privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
ART. 368
Hotararea
arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa
silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
CAP. 10
Arbitrajul
international
ART. 369
In sensul
prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in
ART. 369^1
Prin
conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot
stabili ca acesta sa aiba loc in
ART. 369^2
(1) In
arbitrajul international care se judeca in
(2) Partea
straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
(3) Partile
pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al
treilea stat.
ART. 369^3
In
arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 351^2,
358^3 si 362 se dubleaza.
ART. 369^4
(1)
Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita
prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta
ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a
nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de
tribunalul arbitral.
(2) Daca o
parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe
cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
(3) Partile
pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
ART. 369^5
In afara de
cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de
deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului
unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote
egale.
CAP. 11
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
ART. 370
In sensul
prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare
data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare
nationala in
ART. 370^1
Hotaririle
arbitrare straine pot fi recunoscute in
ART. 370^2
Hotaririle
arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de bunavoie de catre cei
obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei,
prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.
ART. 370^3
Hotaririle arbitrale straine, pronuntate de
catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din
ART. 371
Abrogat de Legea
nr. 59/1993.
CARTEA a V -
a
Despre
executarea silita
CAP. 1
Dispozitii
generale
Sectiunea I
Scopul si
obiectul executarii silite
ART. 371^1
(1)
Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se
aduce la indeplinire de bunavoie.
(2) In cazul
in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la
indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca
legea nu prevede altfel.
(3)
Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan
sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu,
achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii
prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
ART. 371^2
(1) Pot fi
executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani,
predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii,
plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege.
(2) In cazul
in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte
sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de
organul de executare, potrivit legii.
(3) Daca
titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care organul de
executare poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani,
indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la
actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul executoriu nu contine niciun
asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de
rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit
executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta
a devenit exigibila si pana la data platii efective a obligatiei cuprinse in
oricare dintre aceste titluri.
ART. 371^3
(1)
Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca,
potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea
drepturilor creditorilor.
(2) Bunurile
supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea
conditiilor prevazute de lege.
ART. 371^4
In tot
cursul executarii silite, sub supravegherea organului de executare, creditorul
si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte,
numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse
urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in
alt mod admis de lege.
ART. 371^5
Executarea
silita inceteaza daca:
a) s-a
realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat
cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; in
acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionand pe
acesta stingerea totala a obligatiilor;
b) nu mai
poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a
imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; in aceste cazuri,
executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul
executoriu, mentionand pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a
fost executata;
c)
creditorul a renuntat la executare;
d) a fost
desfiintat titlul executoriu.
ART. 371^6
(1) In
cazurile prevazute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executarii
silite, inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea
silita.
(2) Reluarea
executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca acesta este un
imobil. In acest caz, atat timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea
executarii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei inscrise potrivit
dispozitiilor art. 497 alin. 2.
ART. 371^7
(1) Partea
care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza
executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop.
Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de
catre creditor.
(2)
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina
debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau
daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte
cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si
pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin
executare voluntara.
(3) Sumele
ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin
proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile
legii.
(4) Pentru
sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu
executoriu.
ART. 371^8
(1) Depunerea sau consemnarea oricarei sume in
scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite, cum
sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vanzarii, se
face numai la Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. -
S.A. sau orice alta institutie bancara, la dispozitia instantei de executare
sau a executorului judecatoresc.
(2) Dovada
depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare
sau cu orice alt inscris admis de lege.
Sectiunea
I^1
Sesizarea
organului de executare. Titlul executoriu
ART. 372
Executarea
silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui
alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu
ART. 373
(1)
Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se
efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul
judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca
bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este
competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa
acestea.
(2) Instanta
de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea,
in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
ART. 373^1
Cererea de
executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul
judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, de îndată, va solicita
instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie
cererea de executare şi titlul respectiv.
Asupra
cererii de încuviinţare, preşedintele instanţei de executare se pronunţă prin
încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea de
încuviinţare a cererii de executare silită nu este supusă niciunei căi de atac.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite
poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la
comunicare.
După
încuviinţarea cererii potrivit alin. 2, la instanţa de executare se va alcătui
un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să
depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de
la efectuarea acestuia.
În tot
cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ,
stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi
cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea
dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate.
Dacă
socoteşte că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea
invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condiţiile legii, lămuriri în
legătură cu veniturile şi bunurile sale asupra cărora se poate efectua
executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum şi pentru a-l
determina să execute de bunăvoie obligaţia sa, arătându-i consecinţele la care
s-ar expune în cazul executării silite.
Refuzul
nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lămuririle necesare,
precum şi darea de informaţii incomplete ori eronate atrag răspunderea acestuia
pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea sancţiunii prevăzute de
art. 108^2 alin. 2, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei
fapte prevăzute de legea penală.
În situaţia
prevăzută de art. 371^7 alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în
vedere părţii să îşi îndeplinească de îndată obligaţia de avansare a
cheltuielilor de executare.
ART. 373^2
(1) In
cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc
considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei
publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la indeplinirea efectiva
a executarii silite.
(2) La
cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care
datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia,
supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru
efectuarea executarii.
(3) De
asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc
institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de
indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite,
chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a
partii interesate instanta de executare poate lua masurile prevazute de art.
108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108^3.
(4) Instanta
de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure secretul
informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.
ART. 373^3
(1)
Incheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de investire cu
formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris ori cererea de
eliberare de catre instanta a titlului executoriu in cazurile prevazute de lege
poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile
si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare,
pentru cel lipsa.
(1^1)
Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de investire cu
formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris in cazurile
prevazute de lege nu este supusa nici unei cai de atac.
(2) Daca se
refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit
legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plangere
la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita
titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de
refuz.
ART. 373^4
(1) Cand
privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite, instanta
de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea
persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o singura
executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare
cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul
judecatoresc care a inceput cel dintai executarea, chiar daca ele au fost
pornite de organe de executare diferite, in afara de cazul in care legea
prevede altfel.
(2) In cazul
in care dispune conexarea executarilor, instanta, prin incheiere, se va pronunta
si asupra cheltuielilor de executare efectuate pana in momentul conexarii.
Totodata, va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul judecatoresc
desemnat potrivit alin. 1.
(3)
Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea
sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.
ART. 374
(1)
Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu
formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile
executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau
inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.
(2)
Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.
(3)
Incuviintarea executarii silite in
ART. 374^1
Inscrisurile
carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare
fara investirea cu formula executorie.
ART. 375
Abrogat de Legea nr. 105 / 1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept international privat.
ART. 376
(1) Se
investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 hotararile care
au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari
sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume
prevazute de lege.
(2) Actele
autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor
putea investi cu formula executorie de judecatoria de la domiciliul uneia din
partile partase la actul autentic.
(3) Daca
nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in
ART. 377
(1) Sunt
hotarari definitive:
1.
hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2.
hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar
atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost
respinsa sau anulata;
3.
hotararile date in apel;
4. orice
alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
(2) Sunt
hotarari irevocabile:
1.
hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2.
hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3.
hotararile date in apel, nerecurate;
4.
hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
5. orice
alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
ART. 378
Pe cand o
hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma
cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana se va inlocui
printr-o alta hotarare.
ART. 379
(1) Nici o
urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o
creanta certa, lichida si exigibila.
(2) Daca
datoria consista in suma nelamurita, urmarile se vor amana pana mai intai se va
face lichidarea.
(3) Creanta
certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si
din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de
dansul.
(4) Creanta
este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de
creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a
altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul,
fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute
in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o
osebita socoteala.
ART. 379^1
In cazul in
care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in
baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404^1-404^3 sunt
aplicabile.
Sectiunea a
II - a
Persoanele
si bunurile supuse executarii silite
ART. 380
Abrogat de Ordonanta
de urgenta nr. 138 / 2000.
Sectiunea a
III - a
Cand se
poate exercita executarea silita
ART. 381
Cand
printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana
la sosirea acelui termen.
ART. 382
Cu toate
acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa
ceara executarea hotararii:
a) daca
debitorul a fugit;
b) daca
debitorul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
c) daca alti
creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
d) daca prin
fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat
asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de
obste cunoscuta.
ART. 383
(1) In
cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea
cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen
scurt.
(2) In cazul
in care debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
ART. 384
Hotararile
ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai
inainte de a se da cautiunea.
ART. 384^1
(1) In
vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc poate
intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei
persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in
caz de refuz, cu forta publica.
(2) In cazul
altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la cererea
executorului judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotarare,
intrarea in locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronunta de urgenta in
camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare irevocabila si
executorie.
ART. 385
(1) Nici o
executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si dupa ora 20,00.
(2)
Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.
ART. 386
Executarea
silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele
nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente in care
executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare.
ART. 387
(1) In afara
de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce
se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde urmatoarele:
1. denumirea
si sediul organului de executare;
2. data
emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;
3. numele si
domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;
4. aratarea
titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;
5. termenul
in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta in
titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;
6. semnatura
si stampila organului de executare.
(2) Daca in
termenul aratat in somatie debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia,
executorul judecatoresc va proceda de indata la executarea silita.
ART. 388
(1) Pentru
toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul judecatoresc este
obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni:
1. denumirea
si sediul organului de executare;
2. numele si
calitatea celui care incheie procesul-verbal;
3. data
intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
4. titlul
executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
5. numele si
domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului
urmaritor;
6. locul,
data si ora efectuarii actului de executare;
7. masurile
luate de executor sau constatarile acestuia;
8.
consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;
9. alte mentiuni cerute de lege sau
considerate necesare de executor;
10.
mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre
refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal;
11.
mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum
si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;
12.
semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate
in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
13. stampila
executorului judecatoresc.
(2)
Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii.
ART. 389
(1) Daca
creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de
executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de
drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
(2) In caz
de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea
suspendarii.
(3) Daca se
face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care
nu se va mai alatura titlul ce se executa.
ART. 390
(1)
Dispozitiile art. 387 si 389 nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza
executarea fara somatie.
(2) De
asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul executoriu,
cand executarea se face potrivit art. 382.
ART. 391
Incalcarea
dispozitiilor art. 384, 385, 387 si 389 atrage anularea executarii.
Sectiunea a
IV - a
Despre
cautiuni
ART. 392
Hotararea
care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul
cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.
ART. 393
(1) Garantul
se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau
in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
(2) Judecata
va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se
va dovedi cu acte.
ART. 394
Partea potrivnica va putea sa conteste
solvabilitatea garantului si instanta va hotari de urgenta.
ART. 395
Daca se
primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot
dreptul de apel.
ART. 396
(1) Garantul
fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.
(2) Aceasta
declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
(3) Din
momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce
garantia sa.
Sectiunea a
V - a
Executarea
in contra mostenitorilor
ART. 397
(1) Cand
debitorul a murit, lasand numai mostenitori majori, executarea inceputa asupra
bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare
au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.
(2) Cand
intre mostenitori sunt minori, executarea inceputa se va suspenda pana la
alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea
judecatoriei cat se poate de grabnic.
ART. 398
Daca
executia nu incepuse inca la moartea debitorului, hotararile si titlurile
executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de
nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostiintare colectiva a
acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele
mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Sectiunea a VI - a
Contestatia
la executare
ART. 399
(1)
Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se
poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De
asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281^1, se poate face
contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul,
intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care
organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca
un act de executare in conditiile prevazute de lege.
(2)
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la
efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului
nelegal.
(2^1) De
asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot
cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a
dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor
legale.
(3) In cazul
in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este
emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare
aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest
scop o alta cale de atac.
ART. 400
(1)
Contestatia se introduce la instanta de executare.
(2)
Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului
executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa.
Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un
organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de
executare.
ART. 400^1
Impartirea bunurilor proprietate comuna
poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii
contestatiei la executare.
ART. 401
(1)
Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:
a)
contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de
refuzul de a indeplini un act de executare;
b) cel
interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea
popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice,
termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii
primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
c) debitorul
care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat
cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia
sau executarea se face fara somatie.
(1^1)
Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului
executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a
dreptului de a cere executarea silita.
(2)
Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate
sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15
zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.
(3)
Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe
cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in
conditiile legii.
ART. 402
(1)
Contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută pentru judecata în
primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Părţile vor fi citate în
termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere.
(2) Hotararea
pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia
hotararii pronuntate in temeiul art. 400^1 si al art. 401 alin. 2.
(3)
Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea ce se executa.
ART. 403
(1) Pana la
solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea
silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o
cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea
dispune altfel.
(2) Daca
bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va
suspenda numai distribuirea pretului.
(3) Asupra
cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate
cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod
separat.
(4) In
cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate
dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a
executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta.
Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa
este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei
pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din
cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
ART. 404
(1) Daca
admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de
executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea
executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea
actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.
(1^1) In
cazul in care constata nejustificat refuzul executorului de a incepe executarea
silita sau de a indeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie
infractiune potrivit legii penale, instanta de executare, sesizata potrivit
art. 399 alin. 1, va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei
la 2.500 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri
pentru paguba astfel cauzata.
(2) In cazul
respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la
despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand
contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata
unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.
Sectiunea a
VI^1 - a
Intoarcerea
executarii
ART. 404^1
(1) In toate
cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea
silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea
situatiei anterioare acesteia.
(2) Bunurile
asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit.
&