CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865

(republicat şi actualizat cu modificările suferite până în luna mai 2009)

 

EMITENT:     Parlamentul

PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948

 

    CARTEA I

    Competenta instantelor judecatoresti

 

    TITLUL I

    Competenta dupa materie

 

    ART. 1

    Judecatoriile judeca:

    1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;

    2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege.

    3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

    ART. 2

    Tribunalul judeca:

    1. in prima instanta:

    a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;

    b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar;

    c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;

    d) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;

    e) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;

    f) procesele si cererile in materie de expropriere;

    g) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;

    h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;

    i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;

    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;

    4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

    ART. 3

    Curtile de apel judeca:

    1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;

    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;

    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;

    4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

    ART. 4

    Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:

    1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;

    2. recursurile in interesul legii;

    3. abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58 din 25 iunie 2003;

    4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

    ART. 4^1

    Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.

 

    TITLUL II

    Competenta teritoriala

    ART. 5

    Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamatului.

    ART. 6

    Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.

    ART. 7

    (1) Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta sediului ei principal.

    (2) Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.

    (3) Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedentia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.

    ART. 8

    (1) Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.

    (2) Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4.

    ART. 9

    Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.

    ART. 10

    In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele instante:

    1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;

    2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilulul;

    3. in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;

    4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;

    5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;

    6. in cererile impotriva unei femei casatorite, care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;

    7. in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie de intretinere, instanta domiciliului reclamantului;

    8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savirsit acel fapt.

    ART. 11

    (1) In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:

    1. domiciliul asiguratului;

    2. bunurile asigurate;

    3. locul unde s-a produs accidentul.

    (2) Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.

    (3) Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.

    ART. 12

    Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.

    ART. 13

    (1) Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele.

    (2) Cand imobilulul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilulul.

    ART. 14

    In materie de mostenire sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:

    1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;

    2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;

    3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.

    ART. 15

    Cererile in materie de societate, pina la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.

    ART. 16

    Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

 

    TITLUL III

    Dispozitii speciale

    ART. 17

    Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.

    ART. 18

    In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand de obiect executarea prestatiunii.

    ART. 18^1

    Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.

    ART. 19

    Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in faza instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.

 

    TITLUL IV

    Conflictele de competenta

    ART. 20

    Exista conflict de competenta:

    1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;

    2. cand doua sau mai multe instante, prin hotariri irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.

    ART. 21

    Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului.

    ART. 22

    (1) Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.

    (2) Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea de Apel respectiva.

    (3) Daca cele doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti de Apel, precum si conflictul intre doua Curti de Apel, se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

    (4) Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.

    (5) Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor. Hotararea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este irevocabila.

    ART. 22^1

    Abrogat.de Legea nr. 104 din 22 septembrie 1992.

    ART. 23

    Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.

 

    TITLUL V

    Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor

    ART. 24

    (1) Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare.

    (2) De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.

    ART. 25

    Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.

    ART. 26

    Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de art. 30, 31 si 32.

    ART. 27

    Judecatorul poate fi recuzat:

    1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;

    2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

    3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;

    4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

    5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;

    6. daca este tutore sau curator al uneia din parti;

    7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;

    8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;

    9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pina la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pina la gradul al treilea inclusiv.

    ART. 28

    (1) Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii.

    (2) Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.

    (2^1) Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile.

    (3) Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator.

    ART. 29

    (1) Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.

    (2) Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.

    (3) Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

    ART. 30

    (1) Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.

    (2) In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara.

    (3) Abrogat.

    (4) Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se solutioneaza de instanta in fata careia au fost formulate.

    ART. 31

    (1) Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat.

    (2) Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

    (3) In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.

    ART. 32

    (1) Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.

    (2) Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.

    (3) Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.

    ART. 33

    (1) Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.

    (2) Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.

    ART. 34

    (1) Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.

    (2) Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.

    (3) Cand instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.

    ART. 35

    Abrogat.de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 36

    Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

 

    TITLUL VI

    Stramutarea pricinilor

    ART. 37

    (1) Cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate sa ceara stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.

    (2) Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.

    ART. 38

    (1) Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau pe siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.

    (2) Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

    ART. 39

    (1) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.

    (2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

    ART. 40

    (1) Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.

    (2) Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.

    (3) In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.

    (4) Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.

    (5) Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.

    (6) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 40^1

    Abrogat de Decretul nr. 471 din 30 septembrie 1957.

 

    CARTEA a II - a

    Procedura contencioasa

 

    TITLUL I

    Partile

 

    CAP. 1

    Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

 

    ART. 41

    (1) Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.

    (2) Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

    ART. 42

    Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.

    ART. 43

    (1) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.

    (2) Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

    ART. 44

    (1) In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pina la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant legal.

    (2) Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restrinsa.

    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

    ART. 45

    (1) Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.

    (2) In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in art. 246, 247 si in art. 271-273, iar, in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

    (3) Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

    (4) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziile de catre procuror sunt obligatorii.

    (5) Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.

    ART. 45^1

    Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si art. 271-273 sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.

    ART. 46

    Abrogat.de Decretul nr. 38 din 16 februarie 1959.

 

    CAP. 2

    Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

 

    ART. 47

    Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.

    ART. 48

    (1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.

    (2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

 

    CAP. 3

    Alte persoane care pot lua parte la judecata

 

    Sectiunea I

    Interventia

 

    ART. 49

    (1) Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.

    (2) Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.

    (3) Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

    ART. 50

    (1) Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.

    (2) Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.

    (3) Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

    ART. 51

    Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.

    ART. 52

    (1) Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.

    (2) Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.

    (3) Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa.

    ART. 53

    Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.

    ART. 54

    In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

    ART. 55

    Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.

    ART. 56

    Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

 

    Sectiunea a II - a

    Chemarea in judecata a altor persoane

 

    ART. 57

    (1) Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

    (2) Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tirziu la prima zi de infatisare.

    (3) Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

    (4) Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.

    ART. 58

    Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.

    ART. 59

    (1) In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.

    (2) In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

 

    Sectiunea a III - a

    Chemarea in garantie

    ART. 60

    (1) Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.

    (2) In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

    ART. 61

    (1) Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

    (2) Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pina la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

    ART. 62

    Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.

    ART. 63

    (1) Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.

    (2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

 

    Sectiunea a IV - a

    Aratarea titularului dreptului

 

    ART. 64

    Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

    ART. 65

    (1) Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tirziu la prima zi de infatisare.

    (2) Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.

    ART. 66

    (1) Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din judecata.

    (2) Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

 

    CAP. 4

    Reprezentarea partilor in judecata

 

    ART. 67

    (1) Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

    (2) Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.

    (3) Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.

    ART. 68

    (1) Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.

    (2) Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.

    (3) Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrins numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.

    (4) Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.

    (5) Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pina la al patrulea grad inclusiv.

    (6) De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii, cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pina la al patrulea grad inclusiv.

    ART. 69

    (1) Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.

    (2) Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotaririi date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

    ART. 70

    Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.

    ART. 71

    Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

    ART. 72

    (1) Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.

    (2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

    ART. 73

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000

 

    CAP. 5

    Asistenta judiciara

 

    ART. 74 - 83

    Abrogate de Ordonanţa De Urgenţă nr. 51 din 21 aprilie 2008,.

   

    TITLUL II

    Dispozitii generale de procedura

 

    CAP. 1

    Cererile

 

    ART. 82

    (1) Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului, obiectul cererii si semnatura.

    (2) In cazul in care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai intai identitatea partii si ii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face mentiune pe cerere.

    (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    (4) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 83

    (1) Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.

    (2) Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.

    (3) Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.*)

    (4) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 84

    Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

 

    CAP. 2

    Citatiile si comunicarea actelor de procedura

 

    ART. 85

    Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.

    ART. 86

    (1) Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.

    (2) Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.

    (3) In cazul in care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

    ART. 87

    Vor fi citati:

    1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;

    2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, dupa caz, al reprezentantei.

    3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;

    4. Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000

    5. cei supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului prin administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar;

    6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali. In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;

    7. personalul misiunilor diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.

    Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;

    8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata, cu dovada de primire. Dispozitiile art. 114^1 alin. (4) sunt aplicabile.

    Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.

    In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta.

    9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;

    10. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.

    ART. 88

    (1) Citatia va cuprinde:

    1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;

    2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;

    3. aratarea instantei si sediul ei;

    4. numele, domiciliul si calitatea celui citat:

    5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

    5^1. alte mentiuni prevazute de lege;

    6. parafa sefului instantei, si semnatura grefierului.

    (2) Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

    ART. 89

    (1) Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.

    (2) Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.

    ART. 90

    (1) Inmanarea citatiei si tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.

    (2) Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.

    (3) Abrogat de Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.

    (4) Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.

    (5) Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.

    (6) Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.

    (7) Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.

    ART. 91

    Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alin. 3, 4, 5 si 6 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat ori notar public, se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care isi va arata in clar numele si prenumele, precum si calitatea, iar apoi va semna dovada.

    ART. 92

    (1) Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.

    (2) Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.

    (3) Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz unei persoane din familie, sau in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dinsul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.

    (4) Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mina lor; daca cer aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie, daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.

    (5) Inminarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsite de judecata. Puterea de judecata este presupusa pina la dovada contrarie.

    (6) Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.

    ART. 92^1

    Comunicarea citatiei si a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelor juridice, precum si al asociatiilor sau societatilor care, potrivit legii, pot sta in judecata, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca se constata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.

    ART. 93

    In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.

    ART. 94

    Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.

    ART. 95

    (1) Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate.

    (2) Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei. Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele tribunalului sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.

    (3) Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata. In cazurile urgente, presedintele tribunalului sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.

    (4) Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligat la despagubiri, potrivit legii.

    ART. 96

    Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.

    ART. 97

    Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.

    ART. 98

    Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.

    ART. 99

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 100

    (1) Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inminarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:

    1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;

    2. numele celui care l-a incheiat;

    3. functiunea acestuia;

    4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel, si daca actul de procedura a fost inminat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte.

    5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare;

    6. aratarea inscrisurilor comunicate;

    7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inminarea sau locul unde s-a facut afisarea;

    8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.

    (2) Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.

    (3) Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.

    (4) Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.

 

    CAP. 3

    Termenele

 

    ART. 101

    (1) Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.

    (2) Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.

    (3) Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamini se sfirsesc in ziua anului, lunii sau saptaminii corespunzatoare zilei de plecare.

    (4) Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pina la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

    ART. 102

    (1) Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.

    (2) Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.

    ART. 103

    (1) Neexercitarea orcarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.

    (2) In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.

    ART. 104

    Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

 

    CAP. 4

    Nulitatea actelor de procedura

 

    ART. 105

    (1) Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.

    (2) Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.

    ART. 106

    (1) Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.

    (2) Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.

    ART. 107

    Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.

    ART. 108

    (1) Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.

    (2) Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.

    (3) Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.

    (4) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

 

    CAP. IV^1

    Amenzi judiciare si despagubiri

 

    ART. 108^1

    (1) Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:

    1. cu amenda judiciara de la 500.000 la 7.000.000 lei:

    a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;

    b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;

    c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;

    d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea, a unor masuri de asigurare prin care paratul a fost pagubit;

    e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;

    2. cu amenda judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:

    a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;

    b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;

    c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute;

    c^1) nerespectarea de catre agentii fortei publice a obligatiei de acordare a concursului la indeplinirea efectiva a executarii silite, potrivit art. 373^2 alin. 1;

    d) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii;

    e) neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;

    f) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica la cererea instantei, la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;

    g) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura.

    h) impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei;

    i) abrogata.

    (2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera pct. 2 al alin. (1), daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.

    ART. 108^2

    (1) Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

    (2) Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

    (3) O data cu aplicarea sanctiunii se va stabili in ce consta abaterea savarsita.

    ART. 108^3

    Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite, prin una dintre faptele prevazute in art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, la plata unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.

    ART. 108^4

    Amenda si despagubirea se stabilesc prin incheiere executorie, care se comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia.

    ART. 108^5

    (1) Impotriva incheierii prevazute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.

    (2) Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.

    (3) Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instanta de judecata ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.

 

    TITLUL III

    Procedura inaintea primei instante

 

    CAP. 1

    Procedura inainte de judecata

 

    Sectiunea I

    Dispozitii generale

    ART. 109

    (1) Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

    (2) In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.

    Art. 109^1

    Abrogat de Legea nr. 104/1992 pentru modificarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a altor legi precum si pentru abrogarea <LLNK 11968    59 10 701   0 17>Legii nr. 59/1968 si a <LLNK 11977   218 30 801   0 23>Decretului nr. 218/1977.

    ART. 110

    (1) Cererea pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.

    (2) Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.

    (3) Presedintele mai poate incuviinta, in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

    ART. 111

    Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.

 

    Sectiunea a II - a

    Chemarea in judecata

    ART. 112

    (1) Cererea de chemare in judecata va cuprinde:

    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se faca toate comunicarile privind procesul.

    2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;

    3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.

    Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;

    4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

    5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

    (2) Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii citi parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.

    (3) Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.

    (4) Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

    (5) Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.

    (6) Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;

    6. semnatura.

    ART. 113

    (1) La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.

    (2) Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.

    ART. 114

    (1) La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna, potrivit art. 112 alin. 2 si art. 113, cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.

    (2) Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare.

    (3) Acordarea termenului, potrivit alin. 2, se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii.

    (4) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. 2, suspendarea judecatii se pronunta prin incheiere potrivit dispozitiilor art. 339.

    (5) In procesele in care, in conditiile art. 47, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 si art. 114^1 fiind aplicabile in mod corespunzator. Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti, in conditiile prevazute la alin. 2, iar de catre parati, odata cu intampinarea. Daca partile nu-si aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, in cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin. 4, iar in cazul paratilor, presedintele instantei va numi un curator special.

    ART. 114^1

    (1) Presedintele, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura, il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate potrivit legii.

    (2) Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

    (3) Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in procesele urgente, cel putin 5 zile. Pentru termenele urmatoare si primul termen fixat dupa casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, raman aplicabile dispozitiile art. 89 alin. 1.

    (4) Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care paratul nu se conformeaza acestei obligatii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

    (5) Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, presedintele, cu ocazia fixarii termenului prevazut la alin. 1, daca s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.

    (6) De asemenea, in conditiile legii, presedintele va putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt.

 

    Sectiunea a III - a

    Intampinarea

 

    ART. 115

    Intampinarea va cuprinde:

    1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;

    2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

    3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;

    4. semnatura.

    ART. 116

    (1) La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.

    (2) Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.

    ART. 117

    Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.

    ART. 118

    (1) Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

    (2) Abrogat.

    (3) In cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta; instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

 

    Sectiunea a IV-a

    Cererea reconventionala

    ART. 119

    (1) Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.

    (2) Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

    (3) Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare.

    (4) Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pina la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.

    ART. 120

    (1) Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.

    (2) Cand, insa, numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.

 

    Sectiunea a V-a

    Plangerea

 

    ART. 120^1 - 120^2

    Abrogate de Legea nr. 59/1993.

 

    CAP. 2

    Sedintele si politia lor

 

    ART. 121

    (1) Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

    (2) Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.

    (3) Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.

 

    ART. 122

    (1) Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.

    (2) Daca nu este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.

    (3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.

    (4) Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire.

    (5) Pot fi indepartati din sala cei minori si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.

    (6) Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor. Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.

    (7) Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta penala, se aplica dispozitiile din Codul de procedura penala.

    (8) Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.

    ART. 123

    (1) Daca printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele esentiale petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.

    (2) Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.

    ART. 124

    Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.

 

    CAP. 3

    Judecata

 

    Sectiunea I

    Infatisari si dezbateri

 

    ART. 125

    (1) Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista cu pricinile fixate sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.

    (2) Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.

    (3) Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.

    ART. 126

    Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

    ART. 127

    Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.

    ART. 128

    (1) Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta.

    (2) Presedintele va da cuvintul mai intai reclamantului si in urma paratului.

    (3) In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.

    ART. 129

    (1) Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

    (2) Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.

    (3) Abrogat.

    (4) Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

    (5) Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

    (6) In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.

    ART. 130

    Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.

    ART. 131

    (1) In fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. In acest scop ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.

    (2) Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

    ART. 132

    (1) La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.

    (2) Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:

    1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;

    2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;

    3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

    4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

    (3) Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

    ART. 133

    (1) Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

    (2) Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

    ART. 134

    Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.

    ART. 135

    Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.

    ART. 136

    Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.

    ART. 137

    (1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

    (2) Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

    ART. 138

    (1) Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:

    1. abrogat de Decretul nr. 208 din 12 august 1950;

    2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

    3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;

    4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

    (2) In cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect.

    (3) In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.

    ART. 139

    (1) Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.

    (2) Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.

    ART. 140

    (1) Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.

    (2) Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.

    ART. 141

    (1) Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanta poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    (2) Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.

    ART. 142

    (1) Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    (2) Judecatorul poate indeplini functiunea de traducator fara a depune juramant.

    ART. 143

    Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un interpret, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.

    ART. 144

    Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratare in actul de procedura.

    ART. 144^1

    In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.

    ART. 145

    Dezbaterile in continuare vor fi fixate in sedinte deosebite, chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.

    ART. 146

    Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.

    ART. 147

    Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.

    ART. 148

    (1) La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.

    (2) Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.

    (3) In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declararii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.

    ART. 149

    Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii. In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

    ART. 150

    Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.

    ART. 151

    Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.

    ART. 152

    Daca, la orice termen fixat pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.

    ART. 153

    (1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare.

    (2) Aceasta dispozitie nu se aplica:

    1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata;

    2. in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;

    3. in cazul cand procesul se repune pe rol;

    4. in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

    (3) Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.

    ART. 154

    Abrogat.de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 155

    (1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.

    (2) Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.

    (3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

    ART. 155^1

    (1) Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 108^3 sunt aplicabile.

    (2) La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. 1 au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozitiile art. 155 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 156

    (1) Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.

    (2) Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

    ART. 157

    Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

 

    Sectiunea a II - a

    Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat

 

    ART. 158

    (1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

    (2) Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului.

    (3) Daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit irevocabila.

    (4) Trimiterea dosarului dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.

    (5) Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.

    ART. 159

    Necompetenta este de ordine publica:

    1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;

    2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;

    3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;

    ART. 160

    In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

    ART. 161

    (1) Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.

    (2) Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.

    ART. 162

    Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.

    ART. 163

    (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

    (2) Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.

    (3) Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite la instanta cu grad mai inalt.

    ART. 164

    (1) Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o strinsa legatura.

    (2) Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.

    (3) Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.

    (4) Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.

    ART. 165

    In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.

    ART. 166

    Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.

 

    SECTIUNEA a III - a

    Administrarea dovezilor

 

    1. Dispozitii generale

    ART. 167

    (1) Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.

    (2) Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

    (3) Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp.

    (4) Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.

    (5) Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.

    ART. 168

    (1) Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.

    (2) Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.

    (3) Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.

    ART. 169

    (1) Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu dispune astfel.

    (2) Abrogat de Decretul nr. 38 din 16 februarie 1969.

    (3). Abrogat de Decretul nr. 38 din 16 februarie 1969.

    (4) Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.

    ART. 170

    (1) Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.

    (2) Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana 15 zile.

    (3) Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.

    (4) Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.

    ART. 171

    Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.

    ART. 171^1

    In cazurile in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul pornit de acesta in conditiile art. 45 alin. 2, instanta va stabili, prin incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa le plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.

 

    2. Dovada cu inscrisuri

 

    ART. 172

    (1) Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.

    (2) Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.

    ART. 173

    Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:

    1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;

    2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;

    3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.

    ART. 174

    Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.

    ART. 175

    (1) Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau a altei persoane, instanta va dispune aducerea lui in termenul fixat in acest scop. Cel care detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia in cazurile prevazute de art. 173.

    (2) Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi stabilita prin incheiere irevocabila.

    ART. 176

    (1) Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.

    (2) Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.

 

    3. Verificarea de scripte

 

    ART. 177

    (1) Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.

    (2) Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.

    ART. 178

    (1) Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura instanta va pasi la verificarea inscrisului.

    (2) Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.

    (3) Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.

    ART. 179

    (1) Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.

    (3) Se primesc ca atare:

    1. inscrisurile autentice;

    2. inscrisurile private, netagaduite de parti;

    3. partea din inscris netagaduita;

    4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei;

    (4) Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.

    (5) Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.

    ART. 180

    (1) Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.

    (2) Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.

    ART. 181

    (1) Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.

    (2) Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.

    ART. 182

    (1) La ziua fixata, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.

    (2) Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.

    (3) Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.

    ART. 183

    Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.

    ART. 184

    Cand nu este caz de judecata penala, sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.

    ART. 185

    Abrogat. de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

 

    4. Dovada cu martori

 

    ART. 186

    (1) Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.

    (2) In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.

    (3) Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.

    (4) Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.

    ART. 187

    Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.

    ART. 188

    (1) Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere.

    (2) In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

    (3) Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.

    (4) Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.

    ART. 189

    Nu pot fi ascultati ca martori:

    1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;

    2. sotul, chiar despartit;

    3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;

    4. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.

    (2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. (1) punctele 1 si 2.

    ART. 190

    In pricinile privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.

    ART. 191

    Sunt scutiti de a fi martori:

    1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;

    2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;

    3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.

    ART. 192

    Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:

    1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;

    2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;

    3. daca se afla in serviciul uneia din parti;

    4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.

    ART. 193

    (1) Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

    (2) In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.

    (3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.

    (4) Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.

    (5) Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

    (6) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

    (7) Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.

    (8) Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

    (9) Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

    (10) Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

    ART. 194

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 195

    Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.

    ART. 196

    (1) Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.

    (2) Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.

    (3) Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

    ART. 197

    (1) Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.

    (2) Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.

    (3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa aduca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.

    ART. 198

    (1) Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.

    (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    (3) Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic.

    ART. 199

    Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.

    ART. 200

    (1) Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.

    (2) Incheierea instantei este executorie.

 

    5. Expertiza

 

    ART. 201

    (1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.

    (2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

    (3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.

    (4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.

    (5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.

    ART. 202

    (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.

    (2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.

    ART. 203

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 204

    (1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.

    (2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.

    (3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.

    ART. 205

    (1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.

    (2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.

    (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 206

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 207

    Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces verbal, intocmit potrivit art. 198.

    ART. 208

    (1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.

    (2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.

    ART. 209

    (1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.

    (2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 210

    Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.

    ART. 211

    Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.

    ART. 212

    (1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.

    (2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.

    ART. 213

    (1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.

    (2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.

    ART. 214

    Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

 

      6. Cercetarea la fata locului

 

    ART. 215

    In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.

    ART. 216

    (1) Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.

    (2) Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.

    ART. 217

    Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.

 

      7. Interogatoriul

 

    ART. 218

    Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.

    ART. 219

    (1) Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.

    (2) Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.

    (3) Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

    (4) Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.

    ART. 220

    Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.

    ART. 221

    (1) Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    (2) Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatoriului.

    ART. 222

    (1) Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.

    (2) Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogator.

    ART. 223

    (1) Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.

    (2) In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.

    ART. 224

    Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.

    ART. 225

    Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogator sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.

 

    8. Juramantul

 

    ART. 226-234.

    Abrogate de Decretul nr. 208 din 12 august 1950.

 

    9. Asigurarea dovezilor

 

    ART. 235

    (1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

    (2) Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.

    ART. 236

    (1) Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatorie in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.

    (2) Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.

    (3) Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.

    (4) In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.

    ART. 237

    Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa.

    ART. 238

    (1) Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

    (2) Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o data cu fondul.

    ART. 239

    (1) Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.

    (2) Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.

    (3) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.

    (4) El va face dovada pana la dovada contrarie.

    ART. 240

    In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.

    ART. 241

    (1) Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.

    (2) Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.

 

 

    SECTIUNEA a III-a^1

    Cercetarea procesului in cazul administrarii probelor de catre avocati

 

    ART. 241^1

    Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile numai in cazul litigiilor patrimoniale, afara de acelea ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

    ART. 241^2

    (1) La prima zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza, potrivit dispozitiilor prezentei sectiuni.

    (2) Consimtamantul pentru administrarea probelor, prevazut la alin. 1, se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat.

    (3) Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura din prezenta sectiune isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta.

    (4) Consimtamantul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de catre una dintre parti.

    ART. 241^3

    In cazul reprezentarii partilor in conditiile art. 241^2, sedintele de judecata se pot desfasura in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor, fiind admise si partile ori, cand este cazul, mandatarii lor.

    ART. 241^4

    (1) Dupa constatarea valabilitatii consimtamantului dat conform art. 241^2 instanta:

    1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;

    2. va hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;

    3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a explicatiilor avocatilor;

    4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;

    5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 114^1 alin. 6;

    6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;

    7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispozitiile art. 168 sunt aplicabile;

    8. va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare.

    (2) Cand, potrivit legii, cererile aratate la alin. 1 pot fi formulate si ulterior primei zile de infatisare, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt dat in cunostinta partilor reprezentate prin avocat.

    (3) Dispozitiile art. 131 si 138, cu exceptia celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile.

    (4) Partea care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a dovezilor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice dovada, cu exceptia celei cu inscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de catre cealalta parte si va putea combate aceste dovezi.

    ART. 241^5

    (1) Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora.

    (2) Termenul prevazut la alin. 1 va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor:

    1. se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului;

    2. a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti si avocatul sau; in acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;

    3. una dintre parti a decedat; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor;

    4. in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii, dispozitiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind insa aplicabile.

    ART. 241^6

    (1) In cel mult 15 zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor.

    (2) In procesele prevazute la art. 45 alin. 3 si 4 programul incuviintat potrivit alin. 1 va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 241^17.

    (3) Probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa-si comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.

    (4) Nerespectarea nejustificata a programului prevazut la alin. 1 atrage decaderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva.

    (5) Dispozitiile art. 170 sunt aplicabile.

    ART. 241^7

    Daca in cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai o data cu fondul procesului.

    ART. 241^8

    In cazul in care se dispune infatisarea unui inscris detinut de o autoritate sau de o alta persoana, instanta, potrivit dispozitiilor art. 175, va dispune solicitarea inscrisului si, indata ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui in copie fiecarui avocat.

    ART. 241^9

    Daca una dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris, avocatul partii interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instantei sa procedeze la verificarea de scripte.

    ART. 241^10

    (1) Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevazute in programul incuviintat de instanta, de catre avocatii partilor, in conditiile art. 192 si 196, care se aplica in mod corespunzator. Ascultarea martorilor se face fara prestare de juramant, punandu-li-se insa in vedere ca, daca nu vor spune adevarul, savarsesc infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

    (2) Martorii aratati la art. 195 vor fi ascultati numai de catre instanta.

    ART. 241^11

    (1) Marturia se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna, pe fiecare pagina si la sfarsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii.

    (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate prin semnatura celor aratati la alin. 1, sub sanctiunea de a nu fi luate in seama.

    (3) Daca marturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisa. Atat stenograma, cat si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 si depuse la dosar.

    ART. 241^12

    Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un notar public. Dispozitiile art. 241^10 sunt aplicabile.

    ART. 241^13

    (1) In cazul in care este incuviintata o expertiza, in programul administrarii probelor partile vor trece numele expertului pe care il vor alege prin invoiala lor, precum si numele consilierilor fiecareia dintre ele.

    (2) Daca partile nu se invoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.

    (3) Expertul este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 241^5. De asemenea, el are indatorirea sa dea explicatii avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de judecata, sa se conformeze dispozitiilor art. 211 si urmatoarele.

    ART. 241^14

    Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta potrivit dispozitiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevazut la art. 216 alin. 2 va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat avocatilor acestora in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii.

    ART. 241^15

    Cand s-a incuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul stabilit, in camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi inmanate de indata avocatilor partilor.

    ART. 241^16

    (1) Instanta, in conditiile art. 241^7, va hotari asupra cererii de inlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.

    (2) De asemenea, in conditiile aratate la alin. 1, instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7.

    ART. 241^17

    (1) Dupa administrarea tuturor probelor incuviintate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.

    (2) Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunica, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte parti, precum si, cand este cazul, Ministerului Public.

    ART. 241^18

    (1) Avocatii partilor vor alcatui pentru fiecare parte cate un dosar si unul pentru instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe.

    (2) Dosarele prevazute la alin. 1 vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina.

    ART. 241^19

    (1) La expirarea termenului stabilit de instanta potrivit art. 241^5 avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei intocmit potrivit art. 241^18.

    (2) Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata dat in cunostinta partilor, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanta poate proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat.

    ART. 241^20

    (1) La termenul prevazut de art. 241^19 alin. 2, daca socoteste necesar, instanta va dispune, prin incheiere motivata, sa fie administrate nemijlocit in fata sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocati. In acest caz, pentru administrarea probelor instanta va stabili termene scurte, in continuare, date in cunostinta partilor.

    (2) Pentru prezentarea in fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, in termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 89 alin. 1 si ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.

    ART. 241^21

    (1) Dispozitiile sectiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile daca in prezenta sectiune nu se prevede altfel.

    (2) La cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua masura amenzii si obligarii la plata de despagubiri, in cazurile si conditiile prevazute de dispozitiile art. 108^1-108^4.

    ART. 241^22

    Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile in mod corespunzator si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezinta partea.

 

    Sectiunea a IV - a

    Suspendarea judecatii

 

    ART. 242

    (1) Instanta va suspenda judecata:

    1. cand amandoua partile o cer;

    2. daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.

    (2) Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.

    ART. 243

    (1) Judecata pricinilor se suspenda de drept:

    1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;

    2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;

    3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii;

    4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului.

    5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

    (2) Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.

    ART. 244

    (1) Instanta poate suspenda judecata:

    1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

    2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.

    (2) Suspendarea va dainui pina cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.

    ART. 244^1

    (1) Asupra suspendarii judecarii procesului, instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs.

    (2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

    ART. 245

    Judecata reincepe:

    1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;

    2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.

 

    Sectiunea a V - a

    Renuntarea la judecata si renuntarea la drept

 

    ART. 246

    (1) Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.

    (2) Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.

    (3) Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.

    (4) Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.

    ART. 247

    (1) In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.

    (2) Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.

    (3) Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.

    (4) Hotararea se da fara drept de apel.

    (5) Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.

 

    Sectiunea a VI - a

    Perimarea

 

    ART. 248

    (1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.

    (2) Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata.

    (3) In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.

 

    ART. 249

    Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.

    ART. 250

    (1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dainueste suspendarea judecarii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

    (2) In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.

    (3) Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.

    ART. 251

    In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.

    ART. 252

    (1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.

    (2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, in camera de consiliu sau in sedinta publica.

    (3) Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel.

    ART. 253

    (1) Daca instanta constata ca perimarea nu a operat, pronunta o incheiere, care poate fi atacata o data cu fondul procesului.

    (2) Hotararea care constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

    ART. 254

    (1) Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.

    (2) Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.

 

    CAP. 4

    Hotaririle

 

    Sectiunea I

    Dispozitii generale

 

    ART. 255

    (1) Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii".

    (2) Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri".

    ART. 256

    (1) Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.

    (2) Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tinar dintre asesorii populari, el pronuntandu-se cel din urma.

    ART. 257

    (1) Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.

    (2) La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.

    (3) Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta: daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere.

    (4) Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.

    (5) Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.

    (6) Dispozitiile alin. (3) se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.

    ART. 258

    (1) Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.

    (2) El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.

    (3) Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.

    (4) Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.

    ART. 259

    Abrogat de Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.

    ART. 260

    (1) Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.

    (2) Judecatorul care a luat parte la judecata este indreptatit sa se pronunte, chiar daca nu mai face parte din alcatuirea instantei, afara de cazul cand i-a incetat calitatea de magistrat sau este suspendat din functie. In acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca acestea sa puna din nou concluzii in fata instantei legal constituite.

    (3) Abrogat de Legea nr. 59/1993.

    (4) Abrogat de Legea nr. 59/1993.

    ART. 261

    (1) Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:

    1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;

    2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;

    3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;

    4. aratarea concluziilor procurorului:

    5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;

    6. dispozitivul;

    7. calea de alac si termenul in care se poate exercita;

    8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.

    (2) In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.

    (3) Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.

    ART. 262

    In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.

    ART. 263

    Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.

    ART. 264

    (1) Motivarea hotararii se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii.

    (2) Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.

    ART. 265

    Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

    ART. 266

    (1) Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.

    (2) Pentru judecatorii, presedintele va putea incuviinta ca in locul celui de-al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul ei, semnat de judecatorul si grefierul care au luat parte la judecata.

    (3) Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesara pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.

    ART. 267

    (1) Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.

    (2) Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.

    ART. 268

    (1) Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile.

    (2) Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.

    (3) Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.

    (4) Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.

    ART. 269

    (1) Hotararile judecatoresti vor fi investite cu formula executorie, daca legea nu prevede altfel. Formula executorie are urmatorul cuprins:

    «Noi, Presedintele Romaniei»

    (Aici urmeaza cuprinsul hotararii).

    «Dam imputernicire si ordonam organelor de executare sa puna in executare prezenta hotarare. Ordonam agentilor fortei publice sa acorde concursul la executarea acestei hotarari, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea ei la indeplinire, in conditiile legii. Spre credinta, prezenta (hotarare) s-a semnat de... (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)

    (2) Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.

    ART. 269^1

    Abrogat de Legea nr. 59/1993 publicata in MONITORUL OFICIAL NR. 177 din 26 iulie 1993.

 

    Sectiunea a II - a

    Hotararile partiale

 

    ART. 270

    Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

 

    Sectiunea a III - a

    Hotararile care consfintesc invoiala partilor

 

    ART. 271

    (1) Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.

    (2) Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.

    (3) Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.

    ART. 272

    (1) Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.

    (2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 273

    Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.

 

    Sectiunea a IV - a

    Cheltuielile de judecata

 

    ART. 274

    (1) Partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

    (2) Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.

    (3) Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.

    ART. 275

    Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.

    ART. 276

    Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.

    ART. 277

    Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.

 

    Sectiunea a V - a

    Executia vremelnica

 

    ART. 278

    Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

    1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturi juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;

    2. despagubiri pentru accidente de munca;

    3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

    3^1. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;

    4. reparatii grabnice;

    5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;

    6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;

    7. in cazul prevazut de art. 270;

    8. In orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.

    ART. 279

    (1) Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instanta va putea obliga la darea unei cautiuni.

    (2) Executia vremelnica nu se poate incuviinta:

    1. in materie de stramutare de hotare sau desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;

    2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.

    (3) Cererea de executare vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.

    (4) Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.

    ART. 280

    (1) Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.

    (2) Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.

    (3) Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel. Dispozitiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.

    (4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune, al carei cuantum il va fixa instanta.

    (5) Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. 4.

 

    Sectiunea a VI - a

    Indreptarea, lamurirea si completarea hotaririi

 

    ART. 281

    (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

    (2) Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri.

    (3) In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.

    ART. 281^1

    (1) In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.

    (2) Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor.

    (3) Incheierea se va atasa la hotarare atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.

    Art. 281^2

    (1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

    (2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    (3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.

    Art. 281^3

    (1) Incheierile pronuntate in temeiul art. 281 si 281^1, precum si hotararea pronuntata potrivit art. 281^2 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea sau inlaturarea dispozitiilor potrivnice ori completarea.

    (2) Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de indreptarea, lamurirea sau completarea hotararii.

 

 

    TITLUL IV

    Apelul

 

    CAP. 1

    Termenul si formele apelului

    ART. 282

    (1) Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

    (2) Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt cursul judecatii.

    ART. 282^1

    (1) Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, litigii al caror obiect are o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege.

    (2) Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel.

    ART. 283

    Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.

    ART. 284

    (1) Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.

    (2) Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.

    (3) Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.

    (4) Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.

    (5) Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.

    ART. 285

    (1) Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.

    (2) Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restrinsa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

    (3) Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.

    ART. 286

    Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.

    ART. 287

    (1) Cererea de apel va cuprinde:

    1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

    2. aratarea hotararii care se ataca;

    3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

    4. dovezile invocate in sustinerea apelului;

    5. semnatura.

    (2) Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin 2.

    (3) Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.

    (4) Termenul pentru depunerea motivelor de apel se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca apelul s-a facut mai inainte de comunicare.

    ART. 288

    La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.

    Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

    Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.

    Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante.

    ART. 289

    (1) Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114^1, si va dispune citarea partilor.

    (2) Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata.

    (3) Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    (4) Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

    ART. 290

    Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.

    ART. 291

    (1) In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.

    (2) Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114^1 alin. 3 sau 4, dupa caz.

    ART. 292

    (1) Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.

    (2) In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.

    ART. 293

    (1) Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima zi de infatisare.

    (2) Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul termenului de apel, ea se considera apel principal.

    ART. 293^1

    In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 293 se aplica in mod corespunzator.

 

    CAP. II

    Judecarea apelului

 

    ART. 294

    (1) In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.

    (2) Se vor putea cere insa dobinzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala.

    ART. 295

    (1) Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu.

    (2) Instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 292, daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei.

    ART. 296

    Instanta de apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata. Apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.

    ART. 297

    (1) In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.

    (2) Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare.

    ART. 298

    Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul titlu.

 

    TITLUL V

    Caile extraordinare de atac

 

    CAP. 1

    Recursul

 

    Sectiunea I

    Termenul si formele recursului

 

    ART. 299

    (1) Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului. Dispozitiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    (2) Recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.

    (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 59/2001.

    ART. 300

    (1) Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.

    (2) La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. (1).

    (3) Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin incheiere, cu ascultarea partilor in camera de consiliu, scop in care acestea vor fi citate in termen scurt, chiar inainte de primul termen de judecata, daca este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    (4) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    (5) Pentru motive temeinice, instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.

    ART. 301

    Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 302

    Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.

    ART. 302^1

    Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni:

    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

    b) indicarea hotararii care se ataca;

    c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

    d) semnatura.

    La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii.

    ART. 303

    (1) Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.

    (2) Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.

    (3) Abrogat de de Ordonanta De Urgenta nr. 58 / 2003.

    (4) In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.

    (5) Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze, partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.

    (6) Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotaririi.

    ART. 304

    Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate:

    1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;

    2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;

    3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

    4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

    5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;

    6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;

    7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;

    8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;

    9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;

    10. abrogat de Legea nr. 219 / 2005

    11. abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.

    ART. 304^1

    Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.

    ART. 305

    In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor, care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.

    ART. 306

    (1) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alin. 2.

    (2) Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.

    (3) Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.

    ART. 307

    Abrogat de Legea nr. 59 / 1993.

    ART. 308

    (1) Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.

    (2) Intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.

    (3) Abrogat de Legea nr. 219 / 2005.

    (4) Abrogat de Legea nr. 219 / 2005.

    (5) Abrogat de Legea nr. 219 / 2005.

 

    Sectiunea a II - a

    Judecarea recursului si efectele casarii

 

    ART. 309

    (1) Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului.

    (2) Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.

    ART. 310

    Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.

    ART. 311

    (1) Hotararea casata nu are nici o putere.

    (2) Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.

    ART. 312

    (1) Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

    (2) In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte.

    (3) Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9, iar casarea pentru cele prevazute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara.

    (4) In caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.

    (5) Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.

    (6) In caz de casare a hotararii atacate, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 3, instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.

    (7) Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.

    ART. 313

    Inalta Curte de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.

    ART. 314

    Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.

    ART. 315

    (1) In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

    (2) Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat.

    (3) Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

    (4) La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    ART. 316

    Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.

 

    CAP. 1^1

    Contestatia in anulare

 

    ART. 317

    (1) Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

    1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;

    2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

    (2) Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.

    ART. 318

    (1) Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

    (2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138 / 2000.

    ART. 319

    (1) Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.

    (2) Contestatia se poate face oricand inainte de inceputul executarii silite, iar in timpul ei, pana la implinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

    ART. 319^1

    Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia depunerii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 320

    (1) Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.

    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

    (3) Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

 

    ART. 321

    Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

 

    CAP. 2

    Revizuirea hotararilor

 

    ART. 322

    Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:

    1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;

    2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri, care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

    3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;

    4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza; În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii.

    5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

    6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliu judiciar nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;

    7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

    Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si Justitie cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;

    8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

    9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

    ART. 323

    (1) Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.

    (2) In cazul art. 322 pct. 7 cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare.

    ART. 324

    (1) Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:

    1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 al. 2 de la pronuntarea ultimei hotariri;

    2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;

    3. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;

    4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

    5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.

    (2) In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.

    (3) Pentru motivul prevazut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    ART. 325

    Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 326

    (1) Cercetarea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

    (3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

    ART. 327

    (1) Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.

    (2) Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.

    ART. 328

    (1) Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.

    (2) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si Justitie, a carei hotarare este irevocabila.

 

    TITLUL VI

    Recursul in interesul legii

 

    ART. 329

    (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

    (2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    (3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

    ART. 329^1 - 329^2

    Abrogate de Legea nr. 59/1993.

    ART. 330

    Abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58  / 2003.

    ART. 330^1

    Abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58  / 2003.

    ART. 330^2.

    Abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58  / 2003.

    ART. 330^3

    Abrogat.

    Abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58  / 2003.

    ART. 330^4

    Abrogat.

    Abrogat de Ordonanta De Urgenta nr. 58  / 2003.

 

    CARTEA a III - a

    Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase

 

    ART. 331

    Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.

    ART. 332

    Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.

    ART. 333

    (1) Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.

    (2) Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.

    ART. 334

    (1) Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.

    (2) Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.

    ART. 335

    Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.

    ART. 336

    (1) Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie. Ea este supusa recursului.

    (2) Termenul de recurs va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.

    (3) Recursul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.

    (4) Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de recurs cu sau fara cautiune.

    (5) Recursul se judeca in camera de consiliu.

    ART. 337

    Incheierile nu au puterea lucrului judecat.

    ART. 338

    (1) Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.

    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.

    ART. 339

    (1) Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.

    (2) In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.

    (3) Recursul impotriva incheierii date de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar recursul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau curtii de apel se judeca de un complet al instantei respective.

 

    CARTEA a IV - a

    Despre arbitraj

 

    CAP. 1

    Dispozitii generale

 

    ART. 340

    Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

    ART. 340^1

    Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.

    ART. 341

    (1) Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata conform cu prevederile cap. II.

    (2) Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotaririi arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.

    (3) In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.

    (4) Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.

    ART. 341^1

    Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.

    ART. 342

    (1) Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.

    (2) In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.

    (3) Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintele.

 

    CAP. 2

    Conventia arbitrala

 

    ART. 343

    (1) Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.

    (2) Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

    ART. 343^1

    (1) Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

    (2) Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

    ART. 343^2

    Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

    ART. 343^3

    (1) Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.

    (2) Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.

    ART. 343^4

    (1) In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.

    (2) Instanta va retine spre solutionare procesul daca:

    a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;

    b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;

    c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.

    (3) In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.

    (4) In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

 

    CAP. 3

    Arbitrii. Constituire tribunalului arbitral. Termenul si locul arbitrajului

 

    ART. 344

    Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.

    ART. 345

    (1) Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.

    (2) Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.

    (3) Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.

    ART. 346

    Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decit cealalta parte.

    ART. 347

    (1) Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale.

    (2) Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.

    (3) In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cit posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.

    ART. 348

    Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.

    ART. 349

    Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.

    ART. 350

    Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 449.

    ART. 351

    (1) In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.

    (2) Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.

    ART. 351^1

    (1) Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitraj, prevazute in conventia arbitrala.

    (2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decit pentru cauze survenite dupa numire.

    (3) Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.

    (4) Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decit daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

    ART. 351^2

    (1) Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

    (2) Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.

    ART. 352

    In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.

    ART. 353

    Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:

    a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;

    b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;

    c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;

    d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.

    ART. 353^1

    In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.

    ART. 353^2

    (1) Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.

    (2) Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.

    ART. 353^3

    (1) Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.

    (2) Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.

    (3) Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.

    (4) De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.

    (5) Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360^3, precum si in cazul decesului uneia dintre parti.

    (6) Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pina la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.

    ART. 354

    Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului de stabileste de tribunalul arbitral.

 

    CAP. 4

    Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.

    Intampinarea. Cererea reconventionala

 

    ART. 355

    (1) Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa care va cuprinde:

    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;

    b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;

    c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;

    d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;

    e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;

    f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;

    g) semnatura partii.

    (2) Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.

    ART. 356

    Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.

    ART. 356^1

    (1) In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.

    (2) Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358^12 alin. 3 raman aplicabile.

    (3) Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin aminare.

    (4) Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 357

    (1) Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.

    (2) Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pina la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.

 

    CAP. 5

    Procedura arbitrala

 

    ART. 358

    In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.

    ART. 358^1

    (1) Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.

    (2) Inscrisurile pot fi inminate si personal partii, sub semnatura.

    (3) Dovezile de comunicare se depun la dosar.

    ART. 358^2

    (1) Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.

    (2) Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.

    ART. 358^3

    Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.

    ART. 358^4

    Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.

    ART. 358^5

    Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostiintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate face o singura data.

    ART. 358^6

    Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358^3 ramanand insa aplicabil.

    ART. 358^7

    Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.

    ART. 358^8

    (1) Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.

    (2) La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cerea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.

    (3) Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.

    ART. 358^9

    In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.

    ART. 358^10

    (1) Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.

    (2) In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.

    ART. 358^11

    (1) Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.

    (2) Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramint.

    (3) Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constringere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.

    (4) Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.

    ART. 358^12

    (1) Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.

    (2) Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.

    (3) Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pina la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:

    a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;

    b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.

    ART. 358^13

    (1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.

    (2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata si va fi motivata.

    (3) Incheierea de sedinta va cuprinde, pe linga mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:

    a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;

    b) cererile si sustinerile partilor;

    c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;

    d) dispozitivul;

    e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360^2.

    (4) Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.

 

    CAP. 6

    Cheltuieli arbitrale

 

    ART. 359

    (1) Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.

    (2) In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.

    ART. 359^1

    (1) Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.

    (2) Partile pot fi obligate solidar la plata.

    (3) Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.

    (4) De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.

    ART. 359^2

    Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pina la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.

    ART. 359^3

    La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitrar si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.

    ART. 359^4

    (1) Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.

    (2) Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.

    ART. 359^5

    Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.

    ART. 359^6

    In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

 

    CAP. 7

    Hotararea arbitrala

 

    ART. 360

    (1) Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.

    (2) Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.

    ART. 360^1

    (1) In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.

    (2) Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

    ART. 360^2

    Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.

    ART. 360^3

    Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.

    ART. 361

    Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:

    a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;

    b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

    c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;

    d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;

    e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;

    f) dispozitivul;

    g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2.

    ART. 362

    (1) Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu citarea partilor.

    (2) Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formularea in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.

    (3) Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala.

    (4) Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotaririi.

    ART. 363

    (1) Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.

    (2) La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotaririi, in conditiile alin. 1.

    (3) Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.

    ART. 363^1

    (1) In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.

    (2) In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

 

    CAP. 8

    Desfiintarea hotararii arbitrale

 

    ART. 364

    Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:

    a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

    b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;

    c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;

    d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;

    e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 353^3.

    f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decit s-a cerut;

    g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitrii;

    h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;

    i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

    ART. 364^1

    (1) Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotaririi arbitrale.

    (2) Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.

    ART. 365

    (1) Competenta de a judeca in prima instanta actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare celei prevazute la art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.

    (2) Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.

    (3) Instanta judecatoreasca va putea suspenda executarea hotararii arbitrale impotriva careia a fost introdusa actiunea in anulare, numai dupa depunerea unei cautiuni fixate de ea. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

    ART. 366

    (1) Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca decit o data cu hotararea asupra fondului.

    (2) Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.

    ART. 366^1

    In toate cazurile privind hotararea arbitrala, actiunea in anulare formulata potrivit art. 364 se judeca in completul prevazut pentru judecata in prima instanta, iar recursul se judeca in completul prevazut pentru aceasta cale de atac.

 

    CAP. 9

    Executarea hotararii arbitrale

 

    ART. 367

    Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.

    ART. 367^1

    (1) La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.

    (2) Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.

    ART. 368

    Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.

 

    CAP. 10

    Arbitrajul international

 

    ART. 369

    In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

    ART. 369^1

    Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.

    ART. 369^2

    (1) In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 369^3 ramin aplicabile.

    (2) Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.

    (3) Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.

    ART. 369^3

    In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 351^2, 358^3 si 362 se dubleaza.

    ART. 369^4

    (1) Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.

    (2) Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.

    (3) Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.

    ART. 369^5

    In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.

 

 

    CAP. 11

    Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine

 

    ART. 370

    In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.

    ART. 370^1

    Hotaririle arbitrare straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor <LLNK 11992   105 10 202 167 35>art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

    ART. 370^2

    Hotaririle arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de bunavoie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor <LLNK 11992   105 10 202 173 35>art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.

    ART. 370^3

    Hotaririle arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.

    ART. 371

    Abrogat de Legea nr. 59/1993.

 

    CARTEA a V - a

    Despre executarea silita

 

    CAP. 1

    Dispozitii generale

 

    Sectiunea I

    Scopul si obiectul executarii silite

 

    ART. 371^1

    (1) Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.

    (2) In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.

    (3) Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

    ART. 371^2

    (1) Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege.

    (2) In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

    (3) Daca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exigibila si pana la data platii efective a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.

    ART. 371^3

    (1) Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.

    (2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

    ART. 371^4

    In tot cursul executarii silite, sub supravegherea organului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege.

    ART. 371^5

    Executarea silita inceteaza daca:

    a) s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; in acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, mentionand pe acesta stingerea totala a obligatiilor;

    b) nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; in aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, mentionand pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata;

    c) creditorul a renuntat la executare;

    d) a fost desfiintat titlul executoriu.

    ART. 371^6

    (1) In cazurile prevazute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executarii silite, inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.

    (2) Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca acesta este un imobil. In acest caz, atat timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executarii silite, nu se va putea dispune radierea somatiei inscrise potrivit dispozitiilor art. 497 alin. 2.

    ART. 371^7

    (1) Partea care solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.

    (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin executare voluntara.

    (3) Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.

    (4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.

    ART. 371^8

    (1) Depunerea sau consemnarea oricarei sume in scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite, cum sunt sumele cu titlu de cautiune ori de pret al bunurilor supuse vanzarii, se face numai la Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau orice alta institutie bancara, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc.

    (2) Dovada depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt inscris admis de lege.

 

    Sectiunea I^1

    Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu

 

    ART. 372

    Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu

    ART. 373

    (1) Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa acestea.

    (2) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

    ART. 373^1

    Cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, de îndată, va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv.

    Asupra cererii de încuviinţare, preşedintele instanţei de executare se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea de încuviinţare a cererii de executare silită nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

    După încuviinţarea cererii potrivit alin. 2, la instanţa de executare se va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

    În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate.

    Dacă socoteşte că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condiţiile legii, lămuriri în legătură cu veniturile şi bunurile sale asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum şi pentru a-l determina să execute de bunăvoie obligaţia sa, arătându-i consecinţele la care s-ar expune în cazul executării silite.

    Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lămuririle necesare, precum şi darea de informaţii incomplete ori eronate atrag răspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 108^2 alin. 2, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală.

    În situaţia prevăzută de art. 371^7 alin. 1, executorul judecătoresc este dator să pună în vedere părţii să îşi îndeplinească de îndată obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare.

    ART. 373^2

    (1) In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la indeplinirea efectiva a executarii silite.

    (2) La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii.

    (3) De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a partii interesate instanta de executare poate lua masurile prevazute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108^3.

    (4) Instanta de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.

    ART. 373^3

    (1) Incheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris ori cererea de eliberare de catre instanta a titlului executoriu in cazurile prevazute de lege poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa.

    (1^1) Incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris in cazurile prevazute de lege nu este supusa nici unei cai de atac.

    (2) Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de refuz.

    ART. 373^4

    (1) Cand privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari silite, instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar daca executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a inceput cel dintai executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe de executare diferite, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

    (2) In cazul in care dispune conexarea executarilor, instanta, prin incheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare efectuate pana in momentul conexarii. Totodata, va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul judecatoresc desemnat potrivit alin. 1.

    (3) Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori nu va putea sa impiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.

    ART. 374

    (1) Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.

    (2) Investirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.

    (3) Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.

    ART. 374^1

    Inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie.

    ART. 375

    Abrogat de Legea nr. 105 / 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

    ART. 376

    (1) Se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.

    (2) Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria de la domiciliul uneia din partile partase la actul autentic.

    (3) Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.

    ART. 377

    (1) Sunt hotarari definitive:

    1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;

    2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata;

    3. hotararile date in apel;

    4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.

    (2) Sunt hotarari irevocabile:

    1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;

    2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;

    3. hotararile date in apel, nerecurate;

    4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;

    5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

    ART. 378

    Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana se va inlocui printr-o alta hotarare.

    ART. 379

    (1) Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

    (2) Daca datoria consista in suma nelamurita, urmarile se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.

    (3) Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.

    (4) Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

    ART. 379^1

    In cazul in care s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate in baza acestuia sunt desfiintate de drept. Dispozitiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile.

 

    Sectiunea a II - a

    Persoanele si bunurile supuse executarii silite

 

    ART. 380

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138 / 2000.

 

    Sectiunea a III - a

    Cand se poate exercita executarea silita

 

    ART. 381

    Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.

    ART. 382

    Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:

    a) daca debitorul a fugit;

    b) daca debitorul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;

    c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;

    d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.

    ART. 383

    (1) In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt.

    (2) In cazul in care debitorul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.

    ART. 384

    Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.

    ART. 384^1

    (1) In vederea executarii unei hotarari judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu forta publica.

    (2) In cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, la cererea executorului judecatoresc, instanta de executare va autoriza, prin hotarare, intrarea in locurile mentionate la alin. 1. Instanta se pronunta de urgenta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare irevocabila si executorie.

    ART. 385

    (1) Nici o executare nu se va putea face inainte de ora 6,00 si dupa ora 20,00.

    (2) Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.

    ART. 386

    Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele nelucratoare stabilite potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare.

    ART. 387

    (1) In afara de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie care va cuprinde urmatoarele:

    1. denumirea si sediul organului de executare;

    2. data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare;

    3. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;

    4. aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita;

    5. termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de bunavoie obligatia prevazuta in titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia;

    6. semnatura si stampila organului de executare.

    (2) Daca in termenul aratat in somatie debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia, executorul judecatoresc va proceda de indata la executarea silita.

    ART. 388

    (1) Pentru toate actele de executare pe care le efectueaza, executorul judecatoresc este obligat sa incheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele mentiuni:

    1. denumirea si sediul organului de executare;

    2. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal;

    3. data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;

    4. titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare;

    5. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmaritor;

    6. locul, data si ora efectuarii actului de executare;

    7. masurile luate de executor sau constatarile acestuia;

    8. consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare;

    9. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;

    10. mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal;

    11. mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta;

    12. semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate in executare sau care asista la efectuarea actului de executare;

    13. stampila executorului judecatoresc.

    (2) Mentiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 si 13 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

    ART. 389

    (1) Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.

    (2) In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.

    (3) Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.

    ART. 390

    (1) Dispozitiile art. 387 si 389 nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza executarea fara somatie.

    (2) De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somatia, nici titlul executoriu, cand executarea se face potrivit art. 382.

    ART. 391

    Incalcarea dispozitiilor art. 384, 385, 387 si 389 atrage anularea executarii.

 

    Sectiunea a IV - a

    Despre cautiuni

 

    ART. 392

    Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.

    ART. 393

    (1) Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.

    (2) Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.

    ART. 394

    Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si instanta va hotari de urgenta.

    ART. 395

    Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.

    ART. 396

    (1) Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.

    (2) Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.

    (3) Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.

 

    Sectiunea a V - a

    Executarea in contra mostenitorilor

 

    ART. 397

    (1) Cand debitorul a murit, lasand numai mostenitori majori, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.

    (2) Cand intre mostenitori sunt minori, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.

    ART. 398

    Daca executia nu incepuse inca la moartea debitorului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostiintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.

 

    Sectiunea a VI - a

    Contestatia la executare

 

    ART. 399

    (1) Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281^1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.

    (2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.

    (2^1) De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor legale.

    (3) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

    ART. 400

    (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.

    (2) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

    ART. 400^1

    Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.

    ART. 401

    (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:

    a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;

    b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;

    c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.

    (1^1) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.

    (2) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

    (3) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

    ART. 402

    (1) Contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Părţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere.

    (2) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 400^1 si al art. 401 alin. 2.

    (3) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.

    ART. 403

    (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.

    (2) Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

    (3) Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.

    (4) In cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.

    ART. 404

    (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

    (1^1) In cazul in care constata nejustificat refuzul executorului de a incepe executarea silita sau de a indeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie infractiune potrivit legii penale, instanta de executare, sesizata potrivit art. 399 alin. 1, va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei la 2.500 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.

    (2) In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei.

 

    Sectiunea a VI^1 - a

    Intoarcerea executarii

 

    ART. 404^1

    (1) In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.

    (2) Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit.

    (3) In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vinzare, actualizata in functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei cand isi gaseste aplicare art. 449.

    ART. 404^2

    (1) In cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.

    (2) Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul.

    (3) Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii in conditiile alin. 1 si 2, cel indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti competente potrivit legii.

    ART. 404^3

    Daca titlul executoriu emis de un alt organ decat o instanta judecatoreasca a fost desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevazuta de art. 404^2 alin. 3.

 

    Sectiunea a VI^2 - a

    Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

 

    ART. 405

    (1) Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

    (2) Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.

    (3) Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie.

    ART. 405^1

    (1) Cursul prescriptiei se suspenda:

    a) in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;

    b) pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent;

    c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;

    d) in alte cazuri prevazute de lege.

    (1^1) Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.

    (2) Prescriptia nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor.

    ART. 405^2

    (1) Cursul prescriptiei se intrerupe:

    a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei;

    b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;

    c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, in conditiile art. 453 alin. 2;

    d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare;

    e) pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art. 371^6 alin. 1;

    f) in alte cazuri prevazute de lege.

    (2) Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.

    (3) Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

    ART. 405^3

    (1) Dupa implinirea termenului de prescriptie creditorul poate cere repunerea in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.

    (2) Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare competenta, in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.

 

    CAP. 2

    Urmarirea silita asupra bunurilor mobile

 

    Sectiunea I

    Bunurile mobile care nu se pot urmari

 

    ART. 406

    Nu pot fi supuse executarii silite:

    a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

    b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar, daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;

    c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;

    d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

    ART. 407

    (1) Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii silite decat numai in lipsa de alte bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de intretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.

    (2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura necesara continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei.

    ART. 408

    Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138 / 2000.

    ART. 409

    (1) Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

    a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;

    b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

    (2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

    (3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

    (4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

    (5) Urmarirea drepturilor mentionate la alin. 4 se va putea face in limita a 1/2 din cuantumul acestora.

    (6) Sumele retinute potrivit alin. 1-4 se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 562 si urmatoarele.

    (7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.

    ART. 410

    Este nula orice urmarire sau cesiune facuta cu incalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni.

 

    Sectiunea a II - a

    Urmarirea bunurilor mobile

 

    ART. 411

    (1) Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.

    (2) In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarir