EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 559 din 24 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (12) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă în Dosarul nr. 2.685/63/2006.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.685/63/2006, Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (12) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, care prevede că pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parţial stagiul de cotizare necesar pentru a obţine indemnizaţia de şomaj se calculează proporţional cu timpul efectiv lucrat prin cumularea stagiilor de cotizare în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial, este contrar prevederilor art. 41 alin. (2), art. 16 şi 47 din Constituţie. În acest sens arată că, deşi cel care desfăşoară munca în baza unui contract de muncă parţial contribuie la bugetul asigurărilor de şomaj uneori cu o sumă chiar mai mare decât a celor care au un contract de muncă integral, întrucât realizează venituri mai mari, totuşi nu beneficiază de reducerea stagiului de cotizare care să îi permită să obţină indemnizaţia de şomaj. În acest fel se contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă, egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi dreptul la protecţie socială.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, condiţionarea dreptului la ajutor de şomaj de realizarea unui stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare cererii de acordare a indemnizaţiei de şomaj este, în opinia sa, contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor care au încheiat un contract individual de muncă şi plătesc contribuţia de asigurări pentru şomaj. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât este îngrădit dreptul la ajutor de şomaj. În ceea ce priveşte art. 41 alin. (2) din Constituţie, arată că acesta nu este incident în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate până la data întocmirii prezentului raport.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (12) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, dispoziţii introduse prin art. I pct. 14 din Legea nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 aprilie 2004.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
- Art. 34 alin. (12): "Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parţial, stagiul de cotizare prevăzut
la alin. (1) lit. a) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial."
Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă consideră că acest text de lege este contrar următoarelor texte constituţionale: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială şi art. 47 privind nivelul de trai.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că situaţia supusă examinării are în vedere ipoteza persoanelor care au desfăşurat munca în baza unui contract de muncă cu timp parţial, dar care nu pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât nu întrunesc stagiul minim de cotizare la bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru obţinerea indemnizaţiei. Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă susţine că aceste persoane sunt discriminate, întrucât, deşi contribuie la bugetul asigurărilor de şomaj uneori cu o sumă chiar mai mare decât a celor care au un contract de muncă integral, deoarece realizează venituri mai mari, totuşi nu beneficiază de reducerea stagiului de cotizare care să le permită să obţină indemnizaţia de şomaj.
Faţă de aceste susţineri, Curtea constată că art. 47 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul cetăţenilor la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Astfel, aşa cum reiese din formularea acestui text constituţional, legiuitorul are libertatea de a stabili conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestor drepturi. Procedând în consecinţă, în cazul indemnizaţiei de şomaj a stabilit prin art. 34 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 că indemnizaţia de şomaj se acordă persoanelor care întrunesc următoarele condiţii: "a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii; b) nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată; c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii; şi d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate."
Plecând de la premisa că esenţial pentru acordarea acestui drept este realizarea unui minim stagiu de cotizare, condiţie care este cerută în mod egal tuturor celor ce se încadrează în ipoteza amintită, nu se poate desprinde nicio prevedere cu caracter discriminatoriu din textul de lege supus controlului de constituţionalitate. A crea un tratament juridic diferenţiat, eventual mai favorabil, pentru cei care au desfăşurat munca potrivit unui contract de muncă cu timp parţial ar rezulta din această perspectivă ca fiind discriminatoriu pentru cei care desfăşoară un număr mai mare de ore de muncă. Simplul fapt de a contribui la bugetul de asigurări pentru şomaj nu este de natură să egalizeze situaţia celor care au desfăşurat un număr de ore de muncă mai mare şi astfel pot obţine indemnizaţia de şomaj, în raport cu cei care au desfăşurat semnificativ mai puţine ore de muncă.
În legătură cu aceasta Curtea reţine şi că obligaţia de a contribui la bugetul asigurărilor pentru şomaj este independentă de faptul dacă cei care contribuie vor ajunge sau nu în situaţia concretă de a solicita acordarea indemnizaţiei pentru şomaj, această îndatorire izvorând tocmai din caracterul de stat social al statului român, atribut ce presupune ca statul să adopte o serie de măsuri pentru a asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor, inclusiv prin conceperea unor sisteme de protecţie socială a celor mai defavorizaţi care se sprijină pe contribuţia celorlalţi membri ai societăţii.
În acelaşi timp, trebuie observat că indemnizaţia pentru şomaj are drept criteriu de determinare a cuantumului stagiul de cotizare, iar nu cuantumul contribuţiei la bugetul de asigurări pentru şomaj, asemănător mai degrabă sistemului de asigurări sociale de sănătate, iar nu pensiilor, unde importantă este şi mărimea contribuţiei.
Concluzionând asupra celor mai sus expuse, Curtea reţine că, atât timp cât potrivit dispoziţiilor constituţionale legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a drepturilor de asigurări sociale, iar în speţă criteriul de acordare a indemnizaţiei de şomaj este stagiul de cotizare, nu se poate reţine o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (12) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă în Dosarul nr. 2.685/63/2006.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iunie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea